Ţăranii astronomi
De generaţii întregi, agricultorii din Anzii peruvieni şi bolivieni observă în luna iunie a fiecărui an strălucirea stelelor din constelaţia Pleiadelor, pentru a şti dacă precipitaţiile vor fi abundente din octombrie până în mai - sezonul creşterii cartofilor. Dacă stelele sunt puţin vizibile, ţăranii din Anzi amână data semănării, aşteptându-se la o vară uscată, astfel încât culturile să poată profita de ploile din toamnă. Nişte cercetători de la universităţile din California şi Columbia au dovedit fundamentul ştiinţific al acestor practici centenare. Ei au arătat că vederea slabă a constelaţiei Pleiadelor ţinea de prezenţa unor nori aflaţi la foarte mare înălţime în atmosferă, ei având legătură directă cu întoarcerea lui "El Ni?o". Acest fenomen climateric, care porneşte de la un curent de aer cald, revine în mod regulat pe coastele Americii de Sud, provocând o scădere a ploilor în Anzi, la câteva luni de la apariţia sa. Mai e puţin până vom recunoaşte că cititorii în stele erau nişte veritabili cercetători.
ECOLOGIE
Broaştele - pe cale de dispariţie
- De 20 de ani încoace, se înregistrează o scădere a populaţiei de amfibieni de pe toate continentele lumii. Biologii încearcă să determine cauzele acestui dezastru, pentru a reuşi să-l stopeze -
Oare ce decimează broaştele şi şopârlele? Care este misteriosul fenomen responsabil de declinul global al populaţiei amfibienilor, descendenţi direcţi ai primelor vertebrate care au ieşit din apă şi ale căror specii sunt vechi de mai multe sute de milioane de ani? În America, cinci specii sunt pe cale de dispariţie. În Australia au dispărut deja paisprezece, iar în Panama, Thailanda şi Amazonia numărul lor nu a fost încă determinat.
Drama ecologică a fost descoperită de biologi în 1989. De-a lungul anchetei pe care au întreprins-o, lista fenomenelor responsabile de această hecatombă s-a mărit continuu. Primul factor incriminat a fost distrugerea habitatului natural. Multe specii de şopârle şi de broscuţe au dispărut odată cu pădurile din America de Sud şi din Thailanda.
Un alt vinovat incontestabil este poluarea. Produsele toxice deversate de om în sol, apă şi atmosferă îi extermină pe amfibieni, aflaţi în contact direct cu aceste medii.
În anul 1998, vina a fost dată pe diminuarea stratului de ozon. Andrew Blaustein, biolog la Universitatea din Oregon (SUA), a demonstrat, într-adevăr, responsabilitatea faimosei "găuri de ozon" în declinul populaţiei de Rana cascadae, o specie de broaşte care trăiesc la altitudine. Razele ultraviolete, care traversează mai uşor stratul de ozon subţiat, distrug ochii batracienilor şi deteriorează grav bagajul genetic al ouălor, depozitate la suprafaţa apei.
În luna februarie a anului trecut s-a găsit un nou vinovat: un virus, de data aceasta prezent la o specie de amfibieni pe cale de dispariţie din Arizona (SUA). Analiza ţesuturilor făcută cu microscopul electronic a relevat prezenţa unui virus ucigător, întâlnit la insecte. Cum a ajuns în trupul bietelor broaşte e greu de spus. În orice caz, problema dispariţiei amfibienilor este deosebit de complexă şi pentru că agresorii acţionează adesea concomitent. Americanii au disponibilizat un fond de trei milioane dolari pentru cercetarea şi elucidarea problemei.
Cel mai lung vierme din lume
Pe fundul Golfului Mexic trăiesc nişte viermi submarini cu un metabolism uluitor: ei cresc încet-încet, timp de 170 până la 250 de ani (!), pentru a ajunge în final la dimensiunea de doi metri, ceea ce-i transformă - conform studiului unei echipe de cercetători americani publicat în revista "Nature" - în cele mai lungi nevertebrate marine cunoscute până în prezent.
POLUARE
Oraşele devin cuptoare
De trei ani, avioanele NASA survolează marile metropole americane pentru a studia "insulele de căldură" constituite de zonele urbane. În vreme ce arborii răcesc atmosfera, convertind lumina în energie primară (fotosinteza), imobilele stochează căldura soarelui şi o eliberează în timpul nopţii. Oraşele în care copacii au fost tăiaţi se transformă astfel în adevărate cuptoare. Cercetătorii americani au descoperit diferenţe de 16°C între oraşul Atlanta, "răsfăţat de beton", şi împrejurimile sale. Acest surplus de căldură dă naştere unui consum sporit de aer condiţionat, favorizează formarea ozonului (gaz toxic) şi modifică climatul local, dând naştere furtunilor. Americanii au început să ia măsuri legislative pentru a încerca să evacueze o parte din această căldură. Statul Georgia impune deja plantarea masivă de copaci şi construirea de acoperişuri şi şosele care să reflecte 60% din razele de soare. "În marile centre urbane, absenţa zonelor verzi este egală cu asfixia", avertizează experţii americani.