Marea ca medicament

O vacanţă pe litoral poate însemna cu mult mai mult decât un prilej de a ne relaxa, bucurându-ne de soare, de apă, de sunetul liniştitor al valu­rilor şi de nisipul fin şi fierbinte, în care ne înfundăm tăl­pile. Marea, în sine, e un miraculos medicament natural, cu efi­cienţă multiplă: apă sărată şi aer marin, alge, soare şi nămol, care ne scot la liman când avem imunitatea slă­bită, reuma­tism, o circulaţie san­gui­nă deficitară, anu­mi­te afec­ţiuni ale pielii, proble­me ginecologice.

Medicament pentru piele

Apa mării conţine nume­roa­se substanţe preţioase pentru să­nătate, pre­cum stronţiul (care are da­rul de a calma iritaţiile pielii) magne­ziul (supranumit în medicina tra­diţională chineză mineralul frumuseţii şi care, pe lângă faptul că oferă pielii un aspect catifelat, acţionează ca un protector celular natural, faci­litând detoxifierea), zincul (care ajută la vinde­carea mai rapidă a le­ziunilor create de acnee) ori seleniul (care prote­jează pielea de efectele nocive ale soarelui). Îm­băindu-vă cât mai des în apa mării, puteţi face să bată în retragere afecţiuni ale pielii precum pso­riazisul, acneea, eczemele us­cate, alergia cuta­nată şi micoza piciorului. Băile în mare ajută, de asemenea, la cicatrizarea rapidă a rănilor super­ficiale de la nivelul tegumentului.
Nămolul, un alt nepreţuit dar al naturii, care se găseşte pe litoralul românesc, de pildă la Techir­ghiol şi la Eforie, este folosit şi în tratamentul unor afecţiuni deosebit de neplăcute. Băile cu nămol sau împachetările calde sunt indicate în tratarea psoriazisului, eczemelor cronice şi a der­matitei atopice.
Sarea, care se găseşte din abundenţă, atât în apa mării, cât şi în aerul din zona litoralului, are un efect exfoliant şi îndepărtează din piele enzimele care favorizează inflamaţia. Sarea are un important efect antibacterian, ajutându-ne să scăpăm de infecţii.
La rândul său, soarele acţionează benefic asu­pra pielii afectate de psoriazis, neurodermită, acnee, eczeme şi infecţii fungice. De asemenea, razele soarelui ucid bacteriile periculoase, cau­zatoare de infecţii, accelerând procesul de cicatri­zare a pielii. Femeile care se aleg cu iritaţii în urma alăptării sunt de altfel sfătuite să-şi expună sânii la soare pentru a grăbi vindecarea zonei sensibile a mamelonului.
Algele, de care ne văităm când mergem la mare, sunt şi ele un veritabil balsam pentru te­gument. Bogate în minerale şi oligoelemente, ele sunt minunate pentru calmarea şi regene­rarea pielii, redarea elasticităţii, atenuarea petelor şi echilibrarea secreţiei de sebum. Prin­tre algele benefice pentru sănătate, care prosperă pe litoralul românesc, se numără Ulva lactuca (supranumită salata de mare, fiind un aliment obişnuit în numeroase părţi ale lumii), Porphyra leucosticta, Ceramium rubrum şi Cystoseira bar­bata, surse importante de iod, vitamina C, ca­rotenoizi, agar şi alginaţi, compuşi cu uti­lizări multiple în industria cosmetică. Pentru rege­ne­rarea pielii, sunt reco­man­date curele cu băi de alge proas­pete sau uscate (ele se rehi­dratează rapid, odată bă­gate în apă), dar şi împa­che­tările parţiale sau to­tale cu alge, care elimină toxi­nele, hidratează şi relaxează pielea. Împachetările cu alge, care se pot face în mul­te centre specializate de pe litoralul românesc, ajută toto­da­tă la reducerea stratului de celu­lită.

Marea şi imunitatea

Cum apa de mare conţine din belşug vitamine, minerale, aminoacizi, precum şi orga­nisme vii, ea are şi un efect de întărire a imunităţii organismu­lui. Putem profita de ea şi mul­ţumindu-ne cu o bălăceală, pen­tru că toate aceste elemente be­nefice conţinute de apa de mare se absorb cu uşurinţă prin piele. Se recomandă, însă, să înotăm, pentru că mişcările pe care le implică fac adevărate minuni pentru rezistenţa organismului. Ambiţioşii sunt liberi să plu­seze: imunitatea se fortifică şi mai mult dacă alternăm cât mai frecvent statul la plajă cu intra­tul în apa mării.
Nisipul contribuie şi el la călirea organismului, dacă alternăm, când păşim, zonele umede cu cele încinse de soare. Pentru asta nu trebuie decât să ne plimbăm desculţi, ba în zona unde nisipul se întâlneşte cu marea, ba în cea unde acesta este uscat şi fierbinte.
Nămolul rece. Primul pas este să stăm la soare până nu mai putem de cald, după care ne ungem bine cu nămol rece, de preferinţă pe tot corpul. Nămolul este apoi lăsat să se usuce pe piele până când începe să se deschidă la culoare, devenind mai degrabă gri decât negru, şi se crapă. Odată ce nămolul s-a uscat şi ne simţim iar încinşi la maxi­mum de soare, ne spălăm înotând în apa care in­variabil ni se va părea deosebit de rece. Apoi repe­tăm întreaga operaţiune.
Aerul salin - pentru un efect sporit asupra căilor respiratorii, sunt recomandate plimbările prelungite pe plajă, în imediata apropiere a apei, în special în orele dimi­neţii ori la ceas de seară.
Razele soarelui determină organismul nostru să producă vitamina D, care contribuie în mod esenţial la întărirea sistemului imunitar, dar cu condiţia să vă expuneţi la soare doar în orele di­mineţii şi după-amiezii, când acesta nu arde exa­gerat de puternic.

Marea şi reumatismul

Reumatismul îmbracă multe forme, dar marea are ac de cojocul celor mai multe dintre ele. Ea este atât de utilă în combaterea bolilor reumatice, încât multă lume se duce pe litoral special pentru a se trata împotriva lor, fie în centre specializate, cum sunt de pildă cele de la Techirghiol sau Efo­rie, fie pe cont propriu, profitând, pur şi simplu, de natura din jurul lor.
Aşa-numita cură heliomarină îi ajută mai ales pe cei afectaţi de reumatism la nivelul articula­ţiilor mici ale mâinilor şi picioarelor şi al co­loanei vertebrale. Durerile reumatice pot fi de asemenea alinate prin băi cal­de de nisip. Un alt ajutor de nădejde este dat de băile cu nămol, recomandate de pildă în artroze ale articulaţiilor periferice şi ale coloanei ver­tebrale, periartrite de umăr sau şold, tendinite, spondilită anchilozantă şi fibromialgie. Dacă nu vrem să ne cufun­dăm cu totul în nămol, putem opta pentru împachetările cal­de, caz în care acoperim doar zona care ne creează pro­bleme.

Marea şi problemele ginecologice

Tare neplăcut mai e să ne confruntăm cu un discon­fort în zona intimă, tocmai când să mergem şi noi în vacanţă, pe litoral. Aflaţi însă că exact acolo putem găsi leacul pentru multe dintre problemele noastre de natură ginecologică. Întrucât apa de mare este bogată în sare, iod şi alte substanţe cu efect antifungic, ea are între altele darul de a echilibra flora vaginală. Aşa se face că băile în apa mării ne pot ajuta, de pildă, atunci când suferim de o infecţie cu candida.
De mare folos ne pot fi şi băile cu nămol, care sunt recomandate în anexite, tulburări de ciclu menstrual, dar şi infertilitate. O altă variantă de urmat sunt împachetările cu nămol, care se pot dovedi utile în tratarea bolii inflamatorii cronice pelviene, dar şi în dereglările ciclului menstrual sau în prevenirea instalării menopauzei.

Marea şi circulaţia sanguină

Litoralul le face bine şi celor care au probleme cu circulaţia sângelui. În primul rând, el ne oferă ocazia de a face mai multă mişcare ca de obicei, atât înotând în apa binefăcătoare a mării, cât şi plimbându-ne sau zbânţuindu-ne pe plajă. Mersul desculţi pe nisip este aur curat pentru circulaţie, stimulând puternic toţi centrii care se găsesc în tal­pă. Cei curajoşi pot de altfel să meargă şi pe pietre, care stimulează şi mai mult circulaţia. O altă metodă binevenită, care are darul de a stimula nu doar circulaţia, ci şi musculatura, este mersul prin mare, în locurile unde apa ajunge până pe la genunchi.
Circulaţia este stimulată şi de razele ultravio­lete, dar şi de terapia cu nămol rece, care este de folos în special în caz de tulburări de circu­laţie peri­ferică. Dacă nu ne surâde pers­pectiva de a ne supu­ne organismul schimbărilor bruşte de tem­pe­ratură pe care le presupune te­rapia cu nămol rece, ne putem acti­va cir­culaţia cu ajutorul băilor de nă­mol ori al îm­pachetărilor cal­de, care con­stau din aplica­rea de nămol la temperatura de 40-45?C, timp de 15-30 minute.
Valurile ne pot fi şi ele de folos, prin masajul pe care-l efec­tuează asupra pielii. Acest masaj poate ajuta la drenajul ede­melor, inclusiv al celor pro­duse prin insuficienţa circulaţiei venolim­fatice de la nivelul picioarelor, şi are totodată darul de a îndepărta lichidele în exces.

Marea şi problemele respiratorii

Preţul aerului curat şi bogat al mării se dato­rează în mare măsură brizei care-l împrospătează în permanenţă, dar şi salinităţii ridicate. Aerul de la mare este atât de special, că până şi doctorii sunt nevoiţi să recunoască faptul că încă nu s-a inventat aparat capabil să producă aerosoli la fel de binefăcători. Ei se formează când valurile se sparg în larg sau se lovesc de ţărm, şi pot ameliora numeroase afecţiuni respiratorii, precum astmul, bronşita, faringita, laringita alergică, rinita sau rino-sinuzita, contribuie la sănătatea generală a plămânilor şi grăbeşte vindecarea acestora.
Cum putem profita însă la maximum de aerul bun de la mare?
Specialiştii spun că ideal este să mergem pe ţărm încă din zorii zilei - adi­că pe la şase sau şapte dimi­neaţa, şi să facem plimbări cât mai aproa­pe de apă, cam până pe la ora nouă (după ce se încălzeşte mai tare, calitatea aerosolilor nu se mai ridică la acelaşi nivel). Dacă, dintr-un mo­tiv sau altul, nu dorim să o pornim la pas atât de de­vre­me, ne putem mul­ţumi să stăm în imediata apropie­re a apei, unde se află aerul cu cea mai mare con­centraţie în minerale.
În intervalul orar în care este contraindicat să facem plajă din cauza peri­colului reprezentat de razele ultraviolete, putem să ne ex­punem la aerosoli făcând o plimbare pe faleză ori, şi mai bine, pe dig. După amiaza sau seara ne putem aventura din nou direct la malul mă­rii pentru o nouă plimbare. Ritualul tre­buie apoi repetat cel puţin zece zile pentru a avea efectul scontat, sau două-trei săptă­mâni, pentru obţinerea unui efect maxim. În cazul rinitei cronice acute, ne putem slu­ji de apa mării pe post de instilaţii na­zale, pentru a ameliora simptomele.

Marea şi inima

Celor care suferă de probleme cardiace grave li se recomandă, în general, să evite litoralul. Totuşi, există şi situaţii în care suferinzii de inimă - atâta vreme cât nu exagerează cu efortul şi cu statul la soare - au de câştigat dacă merg la mare. Con­tactul cu apa de mare duce la normali­za­rea tensiunii arteriale, inducând o stare de bine, care facilitează un somn liniştit. Îno­tul are la rândul său darul de a întări ini­ma (dar şi de a preveni apariţia unor afec­ţiuni cardiace). De asemenea, după cum relevă un studiu publicat în 2012 în re­vista americană "Nature Medicine", expunerea la soare contribuie la o rezistenţă cardiacă superioară. De ce? Pentru că lumina naturală stimulează producţia proteinelor din creier, care sunt vitale pentru controlul metabolismului car­diac în timpul unui infarct. Aşa se face că soarele are darul de a diminua predispoziţia la un atac cardiac şi de a reduce, totodată, şansele apariţiei complicaţiilor odată ce acesta s-a pro­dus. În plus, contactul direct cu razele soa­relui (cu măsură, de­sigur) conduce la scăderea tensiunii arteriale a celor care suferă de hiperten­siune. Pe seama razelor de soare este pusă şi ca­pacitatea de a penetra ţesutul cutanat şi de a curăţa sângele şi vasele sanguine.
În ajutorul inimii pot veni şi algele, întrucât fibrele alimentare pe care le conţin împiedică depunerea de grăsimi pe pereţii vaselor sangvine şi reduc astfel riscul de ateroscleroză şi infarct miocardic.

Marea şi detoxifierea

Se ştie că litoralul este plin de tentanţii, între acestea numărându-se şi cele de a face exces de mâncare şi alcool. Dar aceeaşi mare ne ajută să scăpăm de toxine cu mai puţin efort decât în mod normal. Şi asta nu doar pentru că, încălziţi de la statul la soare, ne vine să bem mai multe lichide ca de obicei. Şi nici doar pentru că la mare tindem adesea să facem mai multă mişcare. Chiar apa de mare în sine, ingerată în cantităţi mici, are calita­tea de-a curăţa colonul, devenit prea leneş, din pricina stilului de viaţă predominant sedentar. La rândul lor, algele detoxifiază pielea, dar au şi efect energizant asupra ficatului, facilitând eli­minarea toxinelor din organism. Pentru o detoxi­fiere gene­rală a organismului, puteţi apela, de asemenea, la împachetările şi masajul general cu nămol.

Marea şi psihicul

Litoralul ne oferă numeroase căi de a alunga stresul, de a ne reculege şi a ne încărca bateriile. Băile de soare, bunăoară, ne sporesc rezistenţa la stres, reduc nivelul de agitaţie şi stimulează pro­ducerea de serotonină, "hormonul fericirii", care ne oferă o dulce stare de bine, creşterea nivelului de melatonină, care influenţează somnul şi dis­poziţia, dar şi stimularea vitaminei D, care joacă un rol esenţial în funcţionarea cerebrală. Pentru a avea doar de câştigat de pe urma plajei, este însă recomandabil ca expunerea directă la soare să fie scurtă (câte 15 minute) şi să aibă loc la orele di­mi­neţii sau după ora 16.00 sau 17.00 (în funcţie de lună), când el nu mai bate chiar atât de tare.
Mult mai lipsită de restricţii este în schimb apa mării. Bogată în magneziu şi litiu, ea ne relaxează muşchii şi are efecte calmante, sta­bilizând nivelul de serotonină. Asta, ca să nu mai vorbim de faptul că ne oferă prilejul de a înota sau măcar de a ne bălăci în voie. Aceste activităţi fizice ne dau o stare de voie bună, urmată de o oboseală plăcută, care conduce la rândul ei la un somn odihnitor, atât de vital pentru regenerarea noastră mentală şi sufle­tească.
Nisipul de la malul mă­rii poate fi un alt aliat de nă­dejde al psihicului nos­tru. El ne calmează nervii, gra­ţie senzaţiilor tactile plă­cute pe care le oferă, ne întâmpină cu căldura lui atunci când ieşim din apă, dar ne şi răcoreşte, când e umed. Deosebit de rela­xante sunt băile cu nisip. La rândul lor, plimbările pe care le facem desculţi, la malul mării, sunt vestite pentru capacitatea de a ne reda seninătatea şi liniştea sufletească.