După vizita Papei Ioan Paul al II-lea, este a doua oară când un urmaş al Sfântului Petru îşi îndreaptă atenţia către noi. Prin ce binemerităm această iubire? În aşteptarea răspunsului, întreaga ţară a fost cuprinsă de bucurie, cu toate inundaţiile şi vremea rea care s-a abătut peste noi. Pe unde mergea Papa, se oprea ploaia şi răsărea soarele. Trei zile a durat sărbătoarea creştină într-una din cele mai credincioase ţări ale Uniunii Europene. Întreg mapamondul a urmărit cu uimire călătoria atât de lungă a Papei într-o ţară ortodoxă. Cu o săptămână în urmă, vizitase câteva ore Bulgaria, unde patriarhul, instruit probabil de Moscova, nu şi-a făcut apariţia, sfidând prezenţa Înaltului Oaspete. La Bucureşti, s-a măcinat însă altă făină la moara iubirii creştine. Patriarhul Daniel, "frate" al Papei, fost student în Germania şi doctor în teologie în Franţa, l-a primit cu daruri, şi suflet deschis, dând glas bucuriei de gazdă. În cuvântul său, Papa i-a vorbit patriarhului din suflet: "Preafericirea Voastră, frate drag, acum 20 de ani, întâlnirea dintre predecesorii noştri (Sfântul Papă Ioan Paul al II-lea şi patriarhul Teoctist) a fost o profeţie care a inaugurat un timp nou: timpul de a merge împreună, pentru a redescoperi şi trezi în noi fraternitatea care deja ne uneşte". În materie de credinţă, europenismul românesc depăşeşte graniţele slave şi hunice. Cu toate că în Parlamentul European nu ai voie să vorbeşti despre baza creştină a Uniunii Europene, ea e puternică, încă, în multe ţări, printre care figurează, cu cinste, şi România. Mai devreme sau mai târziu, un papă, ca Sanctitatea Sa Francisc, susţinut de popoare precum românii, va repune lucrurile în locul lor firesc. Aşadar, timp de trei zile, vizitând oraşe din Muntenia, Transilvania şi Moldova, Papa a dăruit românilor încredere şi speranţă, iubire, înţelegere, binecuvântare, solidaritate şi unitate. Gazda principală a înaltului oaspete a fost preşedintele Iohannis. Prezent la toate întâlnirile papale din Şumuleu Ciuc, Iaşi, Blaj şi Bucureşti, preşedintele şi doamna Iohannis au întâmpinat cu mari emoţii evenimentele. Şi premierul Dăncilă, şefa guvernului, a participat, spre lauda ei, la toate evenimentele publice ale înaltului oaspete. România şi numele de român au fost rostite în toate limbile pământului. Peste 3000 de jurnalişti, reporteri, operatori şi tehnicieni TV au însoţit alaiul papal pe întreg traseul. Practic, toate televiziunile mari ale lumii şi toate ziarele de pe pământ au comentat incredibila vizită a Sanctităţii Sale catolice într-o ţară ortodoxă. "Să mergem împreună" - a fost îndemnul papal. La Şumuleu Ciuc, a vorbit direct, ca un bun cunoscător al istoriei româno-maghiare: "Acest pelerinaj aparţine moştenirii Transilvaniei, dar aduce cinstire tradiţiilor româneşti şi ungureşti deopotrivă. Este simbolul dialogului, al unităţii şi al fraternităţii, un apel de a recupera mărturiile de credinţă devenită viaţă. Fecioara Maria nu va lăsa să ni se fure fraternitatea de către vocile şi rănile trecutului. Evenimentele triste (...) din trecut nu pot fi un argument pentru a împiedica o mult râvnită convieţuire fraternă". La plecarea din ţară, bine dispus şi plin de energie, sfântul Părinte a stat de vorbă cu jurnaliştii, oferindu-le un interviu generos. Printre altele, a spus cu convingere: "România este o Mamă care păzeşte speranţele. (...) E o frumuseţe, n-am mai văzut niciodată ceva atât de minunat. Un lucru frumos, frumos, frumos a fost călătoria în această ţară".
Papa Francisc: "Un lucru frumos, frumos a fost călătoria în această ţară!"
Ştirea că Papa Francisc vine în România a stârnit bucurie şi entuziasm.
După vizita Papei Ioan Paul al II-lea, este a doua oară când un urmaş al Sfântului Petru îşi îndreaptă atenţia către noi. Prin ce binemerităm această iubire? În aşteptarea răspunsului, întreaga ţară a fost cuprinsă de bucurie, cu toate inundaţiile şi vremea rea care s-a abătut peste noi. Pe unde mergea Papa, se oprea ploaia şi răsărea soarele. Trei zile a durat sărbătoarea creştină într-una din cele mai credincioase ţări ale Uniunii Europene. Întreg mapamondul a urmărit cu uimire călătoria atât de lungă a Papei într-o ţară ortodoxă. Cu o săptămână în urmă, vizitase câteva ore Bulgaria, unde patriarhul, instruit probabil de Moscova, nu şi-a făcut apariţia, sfidând prezenţa Înaltului Oaspete. La Bucureşti, s-a măcinat însă altă făină la moara iubirii creştine. Patriarhul Daniel, "frate" al Papei, fost student în Germania şi doctor în teologie în Franţa, l-a primit cu daruri, şi suflet deschis, dând glas bucuriei de gazdă. În cuvântul său, Papa i-a vorbit patriarhului din suflet: "Preafericirea Voastră, frate drag, acum 20 de ani, întâlnirea dintre predecesorii noştri (Sfântul Papă Ioan Paul al II-lea şi patriarhul Teoctist) a fost o profeţie care a inaugurat un timp nou: timpul de a merge împreună, pentru a redescoperi şi trezi în noi fraternitatea care deja ne uneşte". În materie de credinţă, europenismul românesc depăşeşte graniţele slave şi hunice. Cu toate că în Parlamentul European nu ai voie să vorbeşti despre baza creştină a Uniunii Europene, ea e puternică, încă, în multe ţări, printre care figurează, cu cinste, şi România. Mai devreme sau mai târziu, un papă, ca Sanctitatea Sa Francisc, susţinut de popoare precum românii, va repune lucrurile în locul lor firesc. Aşadar, timp de trei zile, vizitând oraşe din Muntenia, Transilvania şi Moldova, Papa a dăruit românilor încredere şi speranţă, iubire, înţelegere, binecuvântare, solidaritate şi unitate. Gazda principală a înaltului oaspete a fost preşedintele Iohannis. Prezent la toate întâlnirile papale din Şumuleu Ciuc, Iaşi, Blaj şi Bucureşti, preşedintele şi doamna Iohannis au întâmpinat cu mari emoţii evenimentele. Şi premierul Dăncilă, şefa guvernului, a participat, spre lauda ei, la toate evenimentele publice ale înaltului oaspete. România şi numele de român au fost rostite în toate limbile pământului. Peste 3000 de jurnalişti, reporteri, operatori şi tehnicieni TV au însoţit alaiul papal pe întreg traseul. Practic, toate televiziunile mari ale lumii şi toate ziarele de pe pământ au comentat incredibila vizită a Sanctităţii Sale catolice într-o ţară ortodoxă. "Să mergem împreună" - a fost îndemnul papal. La Şumuleu Ciuc, a vorbit direct, ca un bun cunoscător al istoriei româno-maghiare: "Acest pelerinaj aparţine moştenirii Transilvaniei, dar aduce cinstire tradiţiilor româneşti şi ungureşti deopotrivă. Este simbolul dialogului, al unităţii şi al fraternităţii, un apel de a recupera mărturiile de credinţă devenită viaţă. Fecioara Maria nu va lăsa să ni se fure fraternitatea de către vocile şi rănile trecutului. Evenimentele triste (...) din trecut nu pot fi un argument pentru a împiedica o mult râvnită convieţuire fraternă". La plecarea din ţară, bine dispus şi plin de energie, sfântul Părinte a stat de vorbă cu jurnaliştii, oferindu-le un interviu generos. Printre altele, a spus cu convingere: "România este o Mamă care păzeşte speranţele. (...) E o frumuseţe, n-am mai văzut niciodată ceva atât de minunat. Un lucru frumos, frumos, frumos a fost călătoria în această ţară".
După vizita Papei Ioan Paul al II-lea, este a doua oară când un urmaş al Sfântului Petru îşi îndreaptă atenţia către noi. Prin ce binemerităm această iubire? În aşteptarea răspunsului, întreaga ţară a fost cuprinsă de bucurie, cu toate inundaţiile şi vremea rea care s-a abătut peste noi. Pe unde mergea Papa, se oprea ploaia şi răsărea soarele. Trei zile a durat sărbătoarea creştină într-una din cele mai credincioase ţări ale Uniunii Europene. Întreg mapamondul a urmărit cu uimire călătoria atât de lungă a Papei într-o ţară ortodoxă. Cu o săptămână în urmă, vizitase câteva ore Bulgaria, unde patriarhul, instruit probabil de Moscova, nu şi-a făcut apariţia, sfidând prezenţa Înaltului Oaspete. La Bucureşti, s-a măcinat însă altă făină la moara iubirii creştine. Patriarhul Daniel, "frate" al Papei, fost student în Germania şi doctor în teologie în Franţa, l-a primit cu daruri, şi suflet deschis, dând glas bucuriei de gazdă. În cuvântul său, Papa i-a vorbit patriarhului din suflet: "Preafericirea Voastră, frate drag, acum 20 de ani, întâlnirea dintre predecesorii noştri (Sfântul Papă Ioan Paul al II-lea şi patriarhul Teoctist) a fost o profeţie care a inaugurat un timp nou: timpul de a merge împreună, pentru a redescoperi şi trezi în noi fraternitatea care deja ne uneşte". În materie de credinţă, europenismul românesc depăşeşte graniţele slave şi hunice. Cu toate că în Parlamentul European nu ai voie să vorbeşti despre baza creştină a Uniunii Europene, ea e puternică, încă, în multe ţări, printre care figurează, cu cinste, şi România. Mai devreme sau mai târziu, un papă, ca Sanctitatea Sa Francisc, susţinut de popoare precum românii, va repune lucrurile în locul lor firesc. Aşadar, timp de trei zile, vizitând oraşe din Muntenia, Transilvania şi Moldova, Papa a dăruit românilor încredere şi speranţă, iubire, înţelegere, binecuvântare, solidaritate şi unitate. Gazda principală a înaltului oaspete a fost preşedintele Iohannis. Prezent la toate întâlnirile papale din Şumuleu Ciuc, Iaşi, Blaj şi Bucureşti, preşedintele şi doamna Iohannis au întâmpinat cu mari emoţii evenimentele. Şi premierul Dăncilă, şefa guvernului, a participat, spre lauda ei, la toate evenimentele publice ale înaltului oaspete. România şi numele de român au fost rostite în toate limbile pământului. Peste 3000 de jurnalişti, reporteri, operatori şi tehnicieni TV au însoţit alaiul papal pe întreg traseul. Practic, toate televiziunile mari ale lumii şi toate ziarele de pe pământ au comentat incredibila vizită a Sanctităţii Sale catolice într-o ţară ortodoxă. "Să mergem împreună" - a fost îndemnul papal. La Şumuleu Ciuc, a vorbit direct, ca un bun cunoscător al istoriei româno-maghiare: "Acest pelerinaj aparţine moştenirii Transilvaniei, dar aduce cinstire tradiţiilor româneşti şi ungureşti deopotrivă. Este simbolul dialogului, al unităţii şi al fraternităţii, un apel de a recupera mărturiile de credinţă devenită viaţă. Fecioara Maria nu va lăsa să ni se fure fraternitatea de către vocile şi rănile trecutului. Evenimentele triste (...) din trecut nu pot fi un argument pentru a împiedica o mult râvnită convieţuire fraternă". La plecarea din ţară, bine dispus şi plin de energie, sfântul Părinte a stat de vorbă cu jurnaliştii, oferindu-le un interviu generos. Printre altele, a spus cu convingere: "România este o Mamă care păzeşte speranţele. (...) E o frumuseţe, n-am mai văzut niciodată ceva atât de minunat. Un lucru frumos, frumos, frumos a fost călătoria în această ţară".
Alte articole din acest numar
- DAN BARNA - "Cel mai des întâlnit cuvânt în campania noastră a fost «speranţă»"
- Hoţul de cer
- Au nevoie de ajutor