Principalii organizatori: Academia di Romania din Roma, Asociaţia Expose Architecture şi Direcţia Judeţeană pentru Cultură Timiş. În calitate de invitat, participă Colectivul TERRApia/Asociaţia REcult, iar ca parteneri sunt prezenţi Consulatul Onorific al Republicii Italiene la Timişoara, Camera de Comerţ Italiană pentru România, Registrul Urbaniştilor din România şi organizaţia Urbanize Hub. Dintre "patronii" evenimentului, s-a remarcat Şcoala de Restaurare "La Sapienza" din Roma. Pe lângă expoziţia dedicată patrimoniului urban, organizatorii, cărora li se adaugă Fondul Cultural Naţional, Consiliul Judeţean Timiş şi Universitatea de Vest, lansează deopotrivă proiectul cultural "Despre pământ. Oamenii şi casele lor din Banat", o iniţiativă care evidenţiază valoarea locuirii rurale. Vorbind însă despre patrimoniul de arhitectură, bănăţenii arată că acesta este o resursă culturală şi identitară foarte generoasă, ce trebuie cultivată şi pusă în valoare. Timişoara deţine un număr impresionant de clădiri vechi, situate în zone istorice protejate (peste 14.000!). Din păcate, peste 90% dintre ele sunt într-o stare proastă. Multe vor fi restaurate în următorii trei ani, deoarece Timişoara va face faţă provocărilor unei Capitale Europene a Culturii, în anul 2021. Am încheiat anul 2018, care a fost, parcă în secret, Anul European al Patrimoniului Cultural. Politicienii români de la putere nu i-au dat, practic, nici o importanţă, grija lor fiind orientată exclusiv spre distrugerea Justiţiei. Nu restaurarea şi intervenţiile pe clădiri istorice au interesat partidele de la putere, ci OUG-urile pentru eliberarea din închisoare a pegrei sociale şi a miilor de corupţi; nu întărirea relaţiilor cu UE, ci distanţarea rapidă de Bruxelles. Timişoara este bogată în clădiri istorice şi în arhitecţi capabili de miracole în profesia lor. Apropierea anului 2021, când Timişoara va fi ceea ce a fost Sibiul în anul 2007, sensibilizează opinia publică şi îndeamnă la o intervenţie imediată a autorităţilor. Expoziţia din Napoli are ca scop stimularea creşterii numărului de clădiri restaurate până în 2021, numele patrimoniului acestui oraş (Timişoara Premium Exposed City) urmând a fi promovat şi în anii viitori, cu impact european. Graţie acestui nume, sunt identificate circa 30 de imobile din zonele istorice (Traian, Iosefin, Cetate), pentru a fi oferite finanţatorilor şi restauratorilor. Faţadele clădirilor trebuie readuse la adevărata lor valoare, oraşul având nevoie să-şi pregătească imaginea arhitecturală şi urbanistică pentru evenimentul TM 2021. Vedem o strânsă colaborare între proprietarii imobilelor şi finanţatori, fiecare având dorinţa de a fi părtaşi la opera de renovare. Ca urmare, timişorenii au tăria să ne invite, în 2021, spre a vedea ce pot face când sunt părtaşi la un proiect nobil. Acum, la început de An Nou, 2019, "părtăşia" bănăţeană ne trage de mână. Şi pe noi, şi pe italieni, şi pe toţi europenii.
Timişoara renaşte
La Universitatea "Federico II" din Napoli, Palazzo Gravina, unde funcţionează Facultatea de Arhitectură, s-a deschis expoziţia "Manifest pentru Patrimoniu - Timişoara Premium Exposed City", care poate fi vizitată din 18 decembrie 2018, până în 13 ianuarie 2019.
Principalii organizatori: Academia di Romania din Roma, Asociaţia Expose Architecture şi Direcţia Judeţeană pentru Cultură Timiş. În calitate de invitat, participă Colectivul TERRApia/Asociaţia REcult, iar ca parteneri sunt prezenţi Consulatul Onorific al Republicii Italiene la Timişoara, Camera de Comerţ Italiană pentru România, Registrul Urbaniştilor din România şi organizaţia Urbanize Hub. Dintre "patronii" evenimentului, s-a remarcat Şcoala de Restaurare "La Sapienza" din Roma. Pe lângă expoziţia dedicată patrimoniului urban, organizatorii, cărora li se adaugă Fondul Cultural Naţional, Consiliul Judeţean Timiş şi Universitatea de Vest, lansează deopotrivă proiectul cultural "Despre pământ. Oamenii şi casele lor din Banat", o iniţiativă care evidenţiază valoarea locuirii rurale. Vorbind însă despre patrimoniul de arhitectură, bănăţenii arată că acesta este o resursă culturală şi identitară foarte generoasă, ce trebuie cultivată şi pusă în valoare. Timişoara deţine un număr impresionant de clădiri vechi, situate în zone istorice protejate (peste 14.000!). Din păcate, peste 90% dintre ele sunt într-o stare proastă. Multe vor fi restaurate în următorii trei ani, deoarece Timişoara va face faţă provocărilor unei Capitale Europene a Culturii, în anul 2021. Am încheiat anul 2018, care a fost, parcă în secret, Anul European al Patrimoniului Cultural. Politicienii români de la putere nu i-au dat, practic, nici o importanţă, grija lor fiind orientată exclusiv spre distrugerea Justiţiei. Nu restaurarea şi intervenţiile pe clădiri istorice au interesat partidele de la putere, ci OUG-urile pentru eliberarea din închisoare a pegrei sociale şi a miilor de corupţi; nu întărirea relaţiilor cu UE, ci distanţarea rapidă de Bruxelles. Timişoara este bogată în clădiri istorice şi în arhitecţi capabili de miracole în profesia lor. Apropierea anului 2021, când Timişoara va fi ceea ce a fost Sibiul în anul 2007, sensibilizează opinia publică şi îndeamnă la o intervenţie imediată a autorităţilor. Expoziţia din Napoli are ca scop stimularea creşterii numărului de clădiri restaurate până în 2021, numele patrimoniului acestui oraş (Timişoara Premium Exposed City) urmând a fi promovat şi în anii viitori, cu impact european. Graţie acestui nume, sunt identificate circa 30 de imobile din zonele istorice (Traian, Iosefin, Cetate), pentru a fi oferite finanţatorilor şi restauratorilor. Faţadele clădirilor trebuie readuse la adevărata lor valoare, oraşul având nevoie să-şi pregătească imaginea arhitecturală şi urbanistică pentru evenimentul TM 2021. Vedem o strânsă colaborare între proprietarii imobilelor şi finanţatori, fiecare având dorinţa de a fi părtaşi la opera de renovare. Ca urmare, timişorenii au tăria să ne invite, în 2021, spre a vedea ce pot face când sunt părtaşi la un proiect nobil. Acum, la început de An Nou, 2019, "părtăşia" bănăţeană ne trage de mână. Şi pe noi, şi pe italieni, şi pe toţi europenii.
Principalii organizatori: Academia di Romania din Roma, Asociaţia Expose Architecture şi Direcţia Judeţeană pentru Cultură Timiş. În calitate de invitat, participă Colectivul TERRApia/Asociaţia REcult, iar ca parteneri sunt prezenţi Consulatul Onorific al Republicii Italiene la Timişoara, Camera de Comerţ Italiană pentru România, Registrul Urbaniştilor din România şi organizaţia Urbanize Hub. Dintre "patronii" evenimentului, s-a remarcat Şcoala de Restaurare "La Sapienza" din Roma. Pe lângă expoziţia dedicată patrimoniului urban, organizatorii, cărora li se adaugă Fondul Cultural Naţional, Consiliul Judeţean Timiş şi Universitatea de Vest, lansează deopotrivă proiectul cultural "Despre pământ. Oamenii şi casele lor din Banat", o iniţiativă care evidenţiază valoarea locuirii rurale. Vorbind însă despre patrimoniul de arhitectură, bănăţenii arată că acesta este o resursă culturală şi identitară foarte generoasă, ce trebuie cultivată şi pusă în valoare. Timişoara deţine un număr impresionant de clădiri vechi, situate în zone istorice protejate (peste 14.000!). Din păcate, peste 90% dintre ele sunt într-o stare proastă. Multe vor fi restaurate în următorii trei ani, deoarece Timişoara va face faţă provocărilor unei Capitale Europene a Culturii, în anul 2021. Am încheiat anul 2018, care a fost, parcă în secret, Anul European al Patrimoniului Cultural. Politicienii români de la putere nu i-au dat, practic, nici o importanţă, grija lor fiind orientată exclusiv spre distrugerea Justiţiei. Nu restaurarea şi intervenţiile pe clădiri istorice au interesat partidele de la putere, ci OUG-urile pentru eliberarea din închisoare a pegrei sociale şi a miilor de corupţi; nu întărirea relaţiilor cu UE, ci distanţarea rapidă de Bruxelles. Timişoara este bogată în clădiri istorice şi în arhitecţi capabili de miracole în profesia lor. Apropierea anului 2021, când Timişoara va fi ceea ce a fost Sibiul în anul 2007, sensibilizează opinia publică şi îndeamnă la o intervenţie imediată a autorităţilor. Expoziţia din Napoli are ca scop stimularea creşterii numărului de clădiri restaurate până în 2021, numele patrimoniului acestui oraş (Timişoara Premium Exposed City) urmând a fi promovat şi în anii viitori, cu impact european. Graţie acestui nume, sunt identificate circa 30 de imobile din zonele istorice (Traian, Iosefin, Cetate), pentru a fi oferite finanţatorilor şi restauratorilor. Faţadele clădirilor trebuie readuse la adevărata lor valoare, oraşul având nevoie să-şi pregătească imaginea arhitecturală şi urbanistică pentru evenimentul TM 2021. Vedem o strânsă colaborare între proprietarii imobilelor şi finanţatori, fiecare având dorinţa de a fi părtaşi la opera de renovare. Ca urmare, timişorenii au tăria să ne invite, în 2021, spre a vedea ce pot face când sunt părtaşi la un proiect nobil. Acum, la început de An Nou, 2019, "părtăşia" bănăţeană ne trage de mână. Şi pe noi, şi pe italieni, şi pe toţi europenii.
Alte articole din acest numar
- Pe stradă, cu "Formula AS" - Ce aşteptaţi de la noul an?
- "Ce se poate face pentru lipsa poftei de mâncare?"
- "Îmi puteţi recomanda un remediu pentru revigorarea organismului?"
Nu exista comentarii
Daca nu aveti un cont, va puteti inregistra aici!
Recomandari
