"De 11 ani cerem autostradă şi suntem duşi cu vorba"
- Moldova vrea autostradă. Nu de acum, ci de cel puţin 11 ani, de când au început primele discuţii. De ce solicitanţii s-au săturat să aştepte abia acum?
- Istoria celor două autostrăzi din Moldova, A7 (Ploieşti-Paşcani) şi A8 (Ungheni-Iaşi-Târgu Mureş) este demnă de un film de aventuri sau de un film poliţist, cu 16 amânări de licitaţii, în numai cinci ani, pentru A7, şi cu o politică sincopată, de tipul de-a v-aţi ascunselea, cu A8. Iar cele două asociaţii de la Iaşi au fost înfiinţate cu scopul simplu de a afla cine a ucis în faşă cele două proiecte şi de ce. Acum, serios, intenţia noastră este de a pune presiune cât mai mare pe aceşti guvernanţi indolenţi, incompetenţi şi leneşi, ca această infrastructură mare din Moldova chiar să se construiască, pentru că am pierdut foarte mult timp şi întârzierea ne va păgubi tot mai mult.
- Cum ar trebui să arate autostrăzile care leagă Moldova de Muntenia şi de Transilvania?
- Autostrada de la Ploieşti la Paşcani are 247 km şi este împărţită în patru tronsoane, iar cea de la Ungheni la Târgu Mureş are 319 kilometri şi este "spartă" în trei tronsoane. Primele discuţii oficiale referitoare la autostrăzile din Moldova au început în 2007, dar primul gest politic concret a fost făcut abia în 2016, în mandatul de prim-ministru al lui Dacian Cioloş, când s-au scos la licitaţie studiile de fezabilitate pentru toate cele trei tronsoane ale A8, iar una a fost chiar şi adjudecată. După plecarea lui Cioloş, toate lucrurile s-au oprit. Pentru că A7 şi A8 au dispărut, pur şi simplu, de pe agenda guvernamentală, am decis că lucrurile trebuie să primească impulsuri exterioare serioase, altfel nu se va face nimic.
"Am făcut proteste care au trezit opinia publică"
- În ce constau aceste impulsuri?
- Primul eveniment important a fost pus în practică de cei de la "Împreună pentru A8", care au organizat un marş auto de protest în toamna trecută, pe traseul simbolic Iaşi - Târgu Mureş, cu zeci de camioane, autoturisme şi motociclete, fiind întâmpinaţi cu bucurie de către primarii de pe traseu, iar la Târgu Mureş, având parte de o primire specială. Trebuie înţeles că cei din Târgu Mureş au un interes sporit pentru continuarea autostrăzii spre Iaşi, deoarece astfel, în loc de capăt de linie, ei pot deveni un punct de tranzit interesant între Est şi Vest. A urmat prima acţiune comună a asociaţiilor noastre, lanţul uman de astă primăvară de pe pietonalul Ştefan cel Mare din Iaşi, la care au participat aproximativ 2.500 de ieşeni. În fine, pe 19 mai a.c., peste 300 de autovehicule - camioane, autoturisme, furgonete, motociclete - au pornit într-un nou marş de protest, de data aceasta spre Bucureşti, cu intenţia de a protesta în Piaţa Victoriei pentru dezinteresul cras pe care Guvernul României îl arată pentru dezvoltarea Moldovei. S-a format o coloană de cinci kilometri.
- Autorităţile Capitalei n-au fost foarte înţelegătoare cu dvs. atunci... A scris şi revista noastră despre cum aţi fost întâmpinaţi.
"România are fonduri nerambursabile de la UE pentru aceste autostrăzi, dar nu-i foloseşte!"
- Ce aţi aflat la Bruxelles?
- Peste tot ni s-a transmis că banii europeni sunt puşi la dispoziţie, că sunt prinşi în bugete, dar guvernul român este cel care nu depune proiecte de infrastructură pentru a fi finanţate din fonduri nerambursabile. Cu acest moment, am atras atenţia şi oficialităţilor europene, care au putut vedea, cu mare mirare, cum două asociaţii dintr-o regiune europeană se luptă cu propriul guvern ca să le facă autostrăzi cu bani care deja există şi sunt gratuiţi. Aşa ceva nu mai pomeniseră.
- Dacă legătura cu Capitala este vitală, de ce este aşa de importantă autostrada spre Ardeal?
- Ea este salvarea Moldovei spre Vest. Autostrada A8 ar lega Iaşul de Târgu-Mureş şi, de acolo, de reţelele europene de transport de mare viteză. Mărfurile produse în Moldova ar ajunge astfel repede, uşor şi ieftin, pe piaţa europeană, fapt care ar încuraja investitorii să construiască aici unităţile de producţie. S-ar deschide, prin urmare, poarta investiţiilor solide în regiunea Moldovei, care are patru milioane de locuitori ce ar ajuta economia pe toate planurile, ar opri emigrarea masivă din acest moment şi ar relansa dezvoltarea întregii regiuni. Autostrada A8 ar fi ca un major sistem de irigaţii pentru întreg ecosistemul economic moldovenesc, ar introduce un flux de capital, know-how, investiţii directe ce ar revigora şi dezvolta totul. Acest ax central Est-Vest, care ar tăia Moldova în două, dând acces şi jumătăţii sudice şi nordului, este esenţial - fără el, decalajul între noi şi restul ţării, faţă de Ardeal mai ales, ar creşte accelerat.
"Autostrăzile trebuie construite toate odată, pentru ca nimeni să nu rămână în urmă, în mod fatal"
- Nici în restul ţării nu stăm mai bine la construcţia de autostrăzi. Mari companii străine au ameninţat că îşi vor muta fabricile din România, dacă nu-şi pot transporta mărfurile pe şosele de mare viteză. De ce credeţi că s-ar purta guvernanţii mai binevoitor cu Moldova?
- Există ideea că ar trebui finalizate mai întâi autostrăzile începute deja. Cred că este o abordare greşită. Ca să dezvolţi armonios România, este obligatoriu să începi construirea de infrastructură mare în toate regiunile în acelaşi timp. Dacă termini ruta Bucureşti-Nădlac şi mai apoi te apuci şi de Moldova, până la finalizarea autostrăzilor moldoveneşti vor mai trece 10-15 ani, timp în care decalajul va creşte, investitorii se vor opri numai în vecinătatea rutei, emigrarea se va accelera, regiunea va fi secătuită de toate resursele, în special de cele umane. Într-un tablou geostrategic mai larg, ne putem imagina autostrada A8 mergând mai departe, spre Chişinău, şi oprindu-se la Odesa. Ar lega astfel Marea Neagră de Europa, un traseu care ar servi peste zece milioane de oameni. Iaşiul s-ar afla atunci pe o traiectorie de trafic rutier, de mărfuri şi economic importantă, cu avantajele de rigoare. Moldova nu a mai fost traversată de o rută importantă de comerţ de la Ştefan cel Mare, când funcţiona celebrul "drum moldovenesc", ce lega cetăţile lui Ştefan de la Marea Neagră cu nordul Europei, drum ce a îmbogăţit Moldova sfârşitului de secol XV.
"Rusia vede extinderea autostrăzilor spre Est drept o agresiune a Occidentului"
- De ce credeţi că nu sunt interesate autorităţile de la Bucureşti de legarea unei provincii istorice de celelalte?
- Recent, ministrul de Externe rus, Serghei Lavrov, acuza Occidentul, într-o declaraţie publică şi oficială, că prelungeşte spre Est infrastructuri moderne de transport, fapt pe care Rusia îl vede ca pe o agresiune. Dacă ar fi după Rusia, ar trebui să nu se construiască nimic nou şi modern până la Praga. Nouă, celor din asociaţiile care luptă pentru autostrăzi, ni s-a confirmat, din surse credibile, că nu NATO se opune autostrăzii Iaşi-Târgu Mureş. Dimpotrivă, NATO susţine construirea autostrăzii, pentru o mai bună apărare a teritoriului României. Şi-atunci, ne întrebăm cine boicotează aproape pe faţă o lucrare ce ar permite dezvoltarea Moldovei, regiunea cea mai săracă din UE? Cine găseşte pretexte pentru amânarea repetată a licitaţiilor şi, implicit, a construirii A8? Cine protejează, de fapt, interese străine, prin păstrarea Moldovei în subdezvoltare, fără legături cu celelalte provincii româneşti? Vom afla, până la urmă.
- Recent, aţi declanşat o campanie de strângere de semnături pentru cele două autostrăzi. Ce putere au aceste semnături, pot forţa, în mod legal sau simbolic, construirea autostrăzilor?
- Campania de semnături pentru susţinerea construirii celor două autostrăzi, începută luni, 15 octombrie, imediat dupa Sfânta Parascheva, urmăreşte în primul rând să conştientizeze publicul asupra situaţiei reale. Locuitorii acestei părţi de ţară trebuie să înţeleagă că dezvoltarea lor e ţinută pe loc nu pentru că nu sunt bani sau pentru că Bruxelles-ul nu ne doreşte, ci pentru că avem un guvern incompetent, indiferent cu moldovenii, dispreţuitor, foarte slab şi extrem de arogant - aproape că îşi permite să ne spună în faţă că nu ne face autostrăzi pentru că nu are chef. Este un guvern anti-moldovenesc, o spun cu toată convingerea şi responsabilitatea, care tratează această zonă ca pe un bazin de voturi, obedient şi la cheremul propriu. Interesul moldovenilor pentru aceste două autostrăzi este uriaş, a devenit o temă prioritară. Vom activa filialele din toată Moldova, vom apela şi la diaspora, şi la restul ţării, vom strânge semnături şi online; cu cât mai multe, cu atât mai bine. Este o formă majoră de presiune. Au semnat şi semnează cetăţeni care plătesc taxe statului român şi au dreptul la infrastructură modernă care să le permită să trăiască mai bine. Semnează şi dintre cei cărora le-au plecat părinţii şi copiii pentru că în Moldova nu găseau de lucru, şi dintre cei cărora le-au murit oameni dragi pe drumurile supraaglomerate, înguste şi prost întreţinute. Numărul lor defineşte problema. Şi defineşte şi o formă răspândită de disperare şi de nemulţumire, ajunsă în pragul revoltei.
Daca nu aveti un cont, va puteti inregistra 
