NOMOFOBIA

- Dependenţa de telefoanele mobile de ultimă generaţie, conectate permanent la Internet, a ajuns atât de mare în ultima vreme, încât poartă numele unei noi fobii: "Nomofobia" - frica de a nu rămâne fără telefo­nul mobil. Explozia din ultimii ani a reţelelor de socializare a agravat şi mai mult dependenţa de telefonul mobil, iar efectele sunt din ce în ce mai gra­ve, atât din punct de vedere psihologic, cât şi din punct de vedere fizic. Stu­diile o arată deja, cu vârf şi îndesat, iar specialiştii şi, alături de ei, per­so­nalităţi publice de prim-plan, atrag atenţia asupra gravităţii problemei -

Messi şi telefonul mobil

Se întâmpla acum doi ani, în vara lui 2016, ime­diat după una dintre semifinalele "Copei America" la fotbal. O imagine surprinsă de unul dintre jucă­torii selecţionatei Argentinei în vestiarul echipei, la câteva zeci de secunde după finalul unui meci care îi ducea pe Leo Messi şi pe colegii lui în marea fi­nală. Ce credeţi că au făcut marile vedete ale Argen­tinei imediat după fluierul final? Au fugit direct la telefoanele mobile! O fotografie făcută de Marcos Rojo îi surprinde pe toţi - unii nu şi-au dat nici măcar tri­courile jos - cufun­daţi în ecranele telefoanelor mobi­le. O imagine cât o mie de cuvinte! În loc să se bucure pentru victorie şi pentru calificare, în loc să se îmbrăţi­şe­ze, să se felicite unii pe alţii, jucă­to­rii Argentinei erau călare pe mobil! Unii posibil să fi scris celor dragi de acasă, alţii aveau, probabil, obli­gaţii de a posta pe reţelele sociale pentru fani, alţii erau, pur şi simplu, curioşi să vadă ce zice lumea despre victoria lor, să vadă dacă lumea virtuală vali­dează cu un "Like" sau cu vreo inimioară prestaţia lor în meciul de-abia încheiat.

Klopp a devenit imun

Fin psiholog, om care cunoaşte bine şi vestiarul unei echipe de fotbal, dar şi aerul rarefiat al lumii bune, carismaticul Jurgen Klopp, antrenorul german al extrem de popularei echipe englezeşti de fotbal FC Liverpool, a făcut valuri, recent, când a vorbit des­pre efectele reţelelor de socializare. "Renun­ţarea la reţelele de socializare a fost cea mai deşteaptă decizie a vieţii mele. Asta e partea nebună a lumii noastre, pe care o putem accepta, dar numai atât timp cât nu ne afectează". Venite din partea unei personalităţi de asemenea calibru, vorbele lui Jurgen Klopp au făcut ime­diat încon­jurul lumii. Aflat într-un tur­neu în Statele Unite ale Americii ală­turi de Liverpool, managerul german, în vârstă de 51 de ani, cunoscut pentru fran­cheţea cu care îşi apără ideile, a ex­plicat pe larg modul în care vede lucru­rile, într-un interviu pentru postul de tele­viziune ESPN: "Când cineva vrea să-mi spună că e nemulţumit de mine, să mi-o zică imediat, în faţă. Nu să plece şi să scrie apoi pe telefonul mobil, pe Facebook, pe Instagram sau pe orice altă platformă de socializare. Oamenii pot scrie ce doresc, nu am nicio problemă: nu-mi mai pasă, pen­tru că nu mai sunt pe reţelele de socializare, deci nu mai văd". Asta, într-o lume în care o vedetă precum binecunoscutul jucător de fotbal Cristiano Ronaldo ("Balonul de Aur" al Europei) are 138 de milioane de persoane care îl urmăresc pe contul de Instagram şi peste 2.300 de mesaje şi fotografii pos­tate acolo. Pentru fiecare dintre postările sponsori­zate de pe Instagram, Cristiano Ronaldo câştigă nu mai puţin de 640.000 de euro, în vreme ce Neymar sau Messi câştigă în jur de 500.000 de euro! Klopp are mare dreptate: "Asta e partea nebună a lumii noastre!".

Cifrele groazei

Dar dependenţa de reţelele sociale nu afectează doar vedetele din showbiz şi din sport, care fac bani frumoşi pe seama notorietăţii lor. Dim­potrivă, banii sunt făcuţi tocmai pe seama depen­den­ţei fanilor lor de lumea colorată şi di­namică a telefoa­nelor inteligente. Ti­nerii din Occi­dent petrec pe tele­fon 6,3 ore pe zi, conform unor studii recente făcute aco­lo! 60% dintre adolescenţii intervievaţi admit des­chis că sunt dependenţi de telefonul mobil. 89% re­cunosc că se uită la telefon măcar o dată la 15 minu­te, când ies la plimbare, 87% recunosc că au mereu telefonul în preajmă, fie zi, fie noapte, o treime din­tre ei scriu măcar 100 de mesaje pe zi, jumătate fo­losesc telefonul mobil chiar şi când merg la toaletă! Iar statisticile sunt chiar mai îngrijorătoare decât sondajele: un sfert dintre accidentele auto raportate în ultima vreme au drept cauză folosirea telefonului mobil în timpul condusului.
Această stare de fapt a dus la numeroase studii în ultimii ani. Unul dintre ele, realizat în 2008 în Marea Britanie, a consacrat existenţa "nomofobiei", "fobia absenţei telefonului mobil". Studiul a con­statat că utilizatorii de telefoane mobile tind să fie anxioşi atunci când îşi pierd telefonul, li se termină bateria sau nu au acoperire de reţea. Studiul a mai descoperit că nivelul de stres indus de un caz mediu de nomofobie e comparabil cu emoţiile din ziua nunţii sau cu vizitele la medicul dentist.

Specialiştii: "Telefoanele sunt ca nişte «păcănele»"

Cum se face că tele­foanele inteligente ajung să dea o dependenţă atât de mare? Doctorul Da­vid Greenfield, psiholog, fondator al Centrului pen­tru Adicţii date de Internet şi Tehnologie, explică faptul că "tele­foanele sunt, de fapt, ce­le mai mici jocuri elec­tronice tip «păcănele» din lume. Din punct de vede­re neurologic, sunt extrem de adictive. Când pri­meşti un input din partea lor - găseşti ceva nou sau primeşti mesaje de la cineva - îţi creşte automat nivelul de dopamină, iar asta te face să rămâi agăţat acolo, să continui să cauţi, să te joci sau să scrii şi să citeşti mesaje. Dopamina funcţionează ca neuro­transmiţător în creier. Creierul are mai multe siste­me distincte care funcţionează pe bază de dopa­mină, iar unul dintre acestea joacă un rol major în comportamentul bazat pe recompensă". Astfel se explică depedenţa mare pe care o dau mai ales reţe­lele sociale, în care primeşti "recompense" precum "Like" ("Îmi place"), pe Facebook, sau alte forme similare pe alte reţele şi care te fac să revii mereu în aplicaţia respectivă de pe telefonul mobil, ca să vezi cine îţi validează pozele, filmuleţele sau opi­niile pe care le postezi acolo...

O ştire de ultimă oră

În vreme ce studiile şi avertismentele specialiş­tilor sunt tot mai îngrijorătoare, problema depen­denţei de telefonul mobil şi a efectelor negative ale acesteia au ajuns pe agenda publică a ţărilor occi­dentale. Subiectul a fost amplu tratat în campania elec­torală prezidenţială din Franţa, la capitolul de­dicat Educaţiei, iar Emmanuel Macron a promis ferm că va lua măsuri dacă va ajunge preşedinte al Republicii. S-a ţinut de cu­vânt: copiii francezi, cu vârste cuprinse între 3 şi 15 ani, vor trebui să-şi lase smartphone-urile şi dispozitivele inteli­gente acasă sau să le închidă cât timp sunt la şcoală, începând cu luna septem­brie, informează postul de televiziune CNN. La rândul lor, instituţiile de învă­ţământ ai căror elevi au minim 15 ani vor putea alege dacă vor adopta inter­dic­ţia telefonică şi pentru elevii lor. "Există un fenomen de dependenţă în rândul tinerilor, iar principalul nostru rol este de a proteja copiii şi adolescenţii. Este un rol fundamental al Educaţiei", a ex­plicat ministrul Jean-Michel Blan­quer.


10 semne ale dependenţei de telefonul mobil

1. Primul lucru pe care îl faci când te trezeşti şi ultimul lucru pe care îl faci înainte de culcare e să te uiţi în telefon.
2. Verifici notificările apărute pe telefon în timpul nopţii.
3. Îţi pierzi interesul pentru activităţi care nu includ telefonul mobil.
4. Întrerupi conversaţii "faţă în faţă" ca să răspunzi la telefon sau la mesaje.
5. Foloseşti telefonul ca să eviţi interacţiuni sociale.
6. Intri pe telefon de câte ori apare o situaţie mai ciudată.
7. Verifici telefonul în mod constant, fără un motiv anume.
8. Simţi "vibraţii-fantomă", ca cele făcute de telefon atunci când sună.
9. Stai pe telefon în timp ce eşti la şcoală sau în timpul serviciului.
10. Ai atacuri de panică atunci când nu ai telefonul la tine.

Efecte secundare grave pentru sănătate

Utilizarea telefoanelor inteligente te forţează, foarte adesea, la o pos­­tură inadecvată a corpului, care poate duce la serioase probleme fizice, cum ar fi uzura la nivelul muşchilor şi articu­la­ţiilor şi degenerarea sistemelor muscular şi scheletic. De asemenea, pot crea pro­ble­me psihice, cum ar fi anxietatea, depre­sia, pot distorsiona ti­pa­­rele de somn şi pot duce la slăbirea aten­ţiei.
Anxietate şi de­pre­sie: adolescenţii, mai ales, au nevoie de actua­li­zări constante şi de in­ter­acţiune conti­nuă cu prie­tenii pe te­le­fon. Când aceste ac­tualizări şi inter­acţiuni nu vin la timp, se ajun­ge la îngrijorare, an­xietate şi chiar depresie.
"Gâtul de smart­phone": Postura proastă pe care o avem când stăm aplecaţi asupra telefonului şi scriem mesaje pe reţelele de socializare adaugă un plus de peste 20 de kilograme pe coloana verte­bra­lă, cauzând dureri de spate şi de gât.
"Gheara de tastare": Acesta este un concept folosit pentru de­getele anchi­lozate şi pentru durerile de la încheietura mâinii, cauzate, evident, de activitatea mo­trică fină şi repetitivă pe care o presu­pune scrierea de mesaje şi de­ru­larea conti­nuă a imaginilor pe un smart­phone.
"Cotul de smartphone": Utiliza­rea prelungită a telefoanelor inteligente poate provoca dureri, arsuri, amorţeală sau furnicături la nivelul cotului.
Tiparele de somn întrerupte: Lu­mina albastră a smartphone-urilor poate bruia tiparele de somn. Acestea sunt, de asemenea, bruiate de no­tificările cons­tante veni­te pe tele­fon.
Deficitul de a­ten­ţie: Un studiu recent a constatat că adolescenţii au o a­ten­ţie mai scurtă de­cât carasul auriu din acvariu. Durata me­die de atenţie a unui peştişor este de 9 se­cunde. Dura­ta medie de atenţie a unui ado­lescent este acum mai mică de 8 se­cunde. Adolescenţii au numeroase aplica­ţii şi dispozitive pe tele­fon şi îşi împart atenţia către fiecare dintre acestea, încer­când să profite cât mai mult de fiecare dintre ele. Până când veţi termina de citit această frază, adolescentul mediu îşi va fi pierdut deja atenţia!
Probleme cu vederea: Citirea de tex­te scrise cu font mic şi rularea con­ţinu­tului pe ecrane poate provoca tensiune ocu­lară, vedere înceţoşată, ameţeală şi sen­­za­ţia de ochi uscaţi. Lumina albastră poate, de asemenea, să deterioreze retina.


Vedete anti-reţele sociale

- La fel ca Jurgen Klopp, tot mai multe vedete au ales, în ultimul timp, să stea departe de reţe­lele sociale şi să atragă atenţia asupra perico­lelor care vin la pachet cu ele -

"Aş prefera ca oamenii să aibă cât mai puţin acces la viaţa mea personală"

"Nu am conturi pe Facebook sau pe Twitter şi mă înspăimântă ideea de: «Acum iau cina şi vreau ca toată lumea să ştie că iau cina în acest moment» sau «Tocmai am trimis o scrisoare şi mi-am luat copiii de la şcoală». Pentru mine, ăsta e un fenomen foarte ciudat. Nu cred că e pe lume un lucru mai străin pentru mine decât ideea de a împărtăşi în continuu detalii despre viaţa mea de zi cu zi. Sunt surprinsă că anumiţi actori au conturi pe reţeaua Twitter. Sper că le folosesc într-un mod care funcţionează pentru ei. În ce mă priveşte, aş prefera ca oamenii să aibă cât mai puţin acces la viaţa mea personală". Scarlett Johansson.

"De ce, pentru numele lui Dumnezeu, să fii pe Twitter?"

"Nu pot să înţeleg de ce o persoană celebră ar folosi reţelele sociale. De ce, pentru numele lui Dumnezeu, să fii pe Twitter? Ce câştigi: faptul că devii, brusc, disponibil pentru toată lumea? Pentru că asta vei deveni: disponibil pentru toată lumea. Şi-apoi, bei într-o seară o băutură în plus, ajungi acasă şi te uiţi la televizor, iar cineva te enervează pe Twitter şi tu ripostezi. Şi te duci la culcare, te trezeşti dimineaţa şi cariera ta e gata". George Clooney.

"Atacuri murdare şi lipsite de curaj"

"Reţelele sociale sunt ca vata pe băţ: arată atât de bine, că nu-i poţi rezista, şi-apoi te trezeşti că totul dispare într-o secundă şi tu rămâi cu degetele lipicioase. Sunt mulţi care se ascund după conturi anonime şi îşi revarsă ura asupra celorlalţi. Eu una prefer o păruială de modă veche, faţă în faţă, nu atacurile murdare şi lipsite de curaj din spatele reţelelor sociale". Julia Roberts.

"Ajungi să pierzi o groază de timp"

"Când vorbeşti cu cineva de la telefon, ai un schimb normal şi uşor de înţeles. Dar când scrii mesaje pe reţelele sociale ai, de fapt, un dialog cu tine însuţi şi cu propria imagine despre cei cu care vorbeşti. E un limbaj nou. Grav e că devii dependent de acest dialog al tău cu tine. Te ţine acolo şi ajungi să pierzi o groază de timp doar ca să validezi ceva foarte superficial din tine". Kristen Stewart.

"Nimeni nu are reţele sociale la noi în casă"

"Reţelele sociale au un impact uriaş asupra stimei de sine a femeilor. Aşa sunt femeile dintotdeauna, gata să facă orice pentru ca lumea din jur să le placă. Şi unde duce toată goana asta după «Like»-uri? La anorexii şi la alte tulburări. Când văd cazuri din astea, îmi fierbe sângele în vene. Ăsta e şi motivul pentru care nimeni nu are reţele sociale la noi în casă". Kate Winslet.