Nevoie acută de urinare, arsuri, dureri în partea inferioară a abdomenului. Femeile care suferă de cistită le ştiu prea bine. "Când mi s-a întâmplat prima dată, eram în vacanţă, era cald şi am crezut că e din cauză că n-am băut suficiente lichide. Dar când, trei săptămâni mai târziu, durerile au reapărut, am început să mă-ntreb ce se-ntâmplă cu mine", îşi aminteşte Irina Cara, o cititoare a revistei noastre, în vârstă de 25 de ani. De-atunci, infecţiile urinare şi curele cu antibiotice se ţin lanţ şi nu reuşeşte să iasă din acel angrenaj.
Când crizele sunt mai frecvente decât de patru ori pe an, medicii vorbesc de cistite repetitive. O fragilitate a vezicii urinare ce trebuie abordată cu seriozitate, pentru ca ea să nu afecteze o mare parte din viaţă. "Multă vreme m-am tratat mai mult sau mai puţin singură, medicul de familie îmi scria doar reţetele, în avans", ne scrie Dana Mailat. "Până în ziua când n-am mai suportat şi m-am decis să consult un specialist". Între timp, a fost operată de o mică malformaţie a sfincterului urinar, care, practic, trecuse neobservată. Şi tulburările au dispărut.
Obligatoriu - un bilanţ al aparatului urinar
Aceasta înseamnă că atunci când crizele se repetă, administrarea, la întâmplare, a medicamentelor trebuie evitată şi se recomandă părerea unui specialist urolog.
"Este utilă efectuarea a cel puţin unui «bilanţ» al aparatului urinar, pentru a nu neglija o cauză subiacentă, care, tratată, ar putea rezolva problema", spun specialiştii.
Femeile tinere pot avea bride himeneale, care apasă uretra în timpul raporturilor sexuale, favorizând trecerea germenilor. Rezecţia acestora este posibilă, cu anestezie locală, dar, în general, prima naştere rezolvă problema. A lăsa natura să acţioneze în mod firesc poate fi o soluţie bună!
Ceva mai rar, se descoperă un diverticul al uretrei (o mică adâncitură în peretele acesteia), în care se acumulează urină, sporind, astfel, riscul multiplicării germenilor.
Mai târziu, specialistul caută alte cauze, cum ar fi polipii, mai frecvenţi la femeile fumătoare, sau o "uscăciune" vulvo-vaginală, cauzată de un deficit hormonal. Uneori, vezica se goleşte insuficient, pentru că nu se contractă bine sau pentru că nu mai are susţinerea necesară, din cauza unei "lăsări" a organelor (ptoză). Reziduul de urină este un mediu ideal pentru bacterii (E.coli).
Trebuie, însă, să recunoaştem că, adeseori, nu se evidenţiază absolut nicio cauză specială. Femeia are doar neşansa de a fi mai sensibilă la infecţii în zona uretrei şi a vezicii, datorită caracteristicilor propriei mucoase vezicale, explică specialiştii.
De altfel, infecţiile repetate întreţin un oarecare grad de inflamare permanentă, care nu ajută mucoasa să se protejeze de microbi. Un cerc vicios, pe care doar un tratament adecvat îl poate rupe.
Adoptarea unor deprinderi noi
Cu cât se evacuează mai repede urina, cu-atât e mai scurt timpul de înmulţire a germenilor în vezică. Dar pentru eliminare, trebuie consumate lichide. Specialiştii recomandă un litru şi jumătate, în mod normal, cu un plus când afară sunt temperaturi ridicate.
Este importantă, de asemenea, golirea corectă a vezicii, adică evitarea comiterii a două greşeli importante: reţinerea (abţinerea) de la urinat sau, invers, mersul frecvent la toaletă, din precauţie. Momentul potrivit este atunci când se simte nevoia de-a urina, iar modalitatea corectă este fără a forţa micţiunile. Altfel, vezica nu se goleşte bine. În ceea ce priveşte lenjeria de corp, cochetăria nu e interzisă, dar se recomandă chiloţii din bumbac, şi nu string-urile. (Atenţie la jeanşii mulaţi, care întreţin - în mod inevitabil - infecţiile.) Iar în perioada ciclului, evitaţi tampoanele. Ţinând seama de aceste recomandări, o femeie din două se poate "debarasa" de aceste infecţii.
Pentru femeile care se chinuie permanent cu cistitele, medicii propun cure cu antibiotice, pe o perioadă de 6 luni - un an. Obiectivul este de a instala în urină o cantitate redusă dar suficientă de antibiotice, pentru a împiedica dezvoltarea germenilor. Aceste medicamente se administrează - de preferinţă - seara, fie o dată la 2 zile, fie de două ori pe săptămână. Modalităţile depind de fiecare femeie în parte, la fel ca şi tratamentul în ansamblu, care nu e eficient decât dacă este personalizat.
Şi în viitor?
Un vaccin împotriva Escherichia Coli, principalul germen "vinovat" de infecţiile urinare, este în curs de experimentare. La fel şi injecţiile cu acid hialuronic, care fortifică sfincterul urinar, ameliorând golirea vezicii.
În sfârşit, descoperirea recentă a unei substanţe antimicrobiene, prezentă în mod natural în mucoasa vezicală, ar putea deschide o nouă pistă terapeutică.
Pentru a înţelege mai bine
De ce această nevoie presantă?
În cazul unei cistite, germenii urcă spre vezică, inflamând-o. Iritată, aceasta se "apără" contractându-se frecvent. Iată de ce aveţi impresia că trebuie să urinaţi, când de fapt este vorba de doar câteva picături.
După actul sexual...
* Mergeţi la toaletă după fiecare raport sexual.
* Luaţi o pastilă (antibiotic) imediat după (prescrisă de medic, evident).
* Răriţi raporturile sexuale şi evitaţi-le pe cele prea lungi.
* Luptaţi împotriva constipaţiei.
* Aplicaţi o cremă hormonală pe vulvă, în caz de atrofie.
O experienţă pozitivă
Am încercat medicina ayurvedică
Disperată din cauza crizelor care se reinstalau imediat ce terminam tratamentul cu antibiotice, am decis să consult un specialist în medicina indiană (ayurvedică), care constă în restabilirea echilibrelor afectate ale organismului şi în relansarea energiilor vitale. Toate acestea, efectuate cu ajutorul unor masaje speciale. Inflamaţia s-a calmat deja după prima şedinţă, şi de-atunci - de câteva săptămâni - n-am mai avut nicio criză. Sunt convinsă că tratamentul m-a ajutat.
Ariana D.