- Suntem într-un moment penibil al istoriei României, când preşedintele partidului aflat la conducerea ţării, condamnat la închisoare, îşi foloseşte puterea, modificând legile justiţiei, pentru a rămâne în libertate. Mai există democraţie în România?
- Este o situaţie foarte gravă, este vorba de chiar fundamentul democraţiei. O instanţă de judecată l-a condamnat pe Dragnea pentru că a folosit bani publici şi funcţii publice pentru persoane care au lucrat pentru partid, nu pentru stat. Partidul de la guvernare contestă o hotărâre judecătorească şi se pregăteşte să schimbe legea, pentru a putea modifica ulterior hotărârea judecătorească. Aşa ceva nu se întâmplă nici într-o republică bananieră. Săptămâna trecută, a trecut de Comisia Juridică din Camera Deputaţilor o modificare a legii 78/2000, privind faptele de corupţie, care spune că nu mai este faptă de corupţie o acţiune din care rezultă foloase necuvenite pentru altul. Iniţiatorul este un deputat PSD, Cătălin Rădulescu, zis "Mitralieră", care fusese condamnat exact pentru acea faptă. Deci, avem o majoritate în parlament care dă legi pentru a modifica hotărâri judecătoreşti în care colegi de-ai lor sau chiar ei înşişi au fost condamnaţi pentru corupţie.
- Codul de procedură penală a trecut săptămâna trecută de Camera Deputaţilor. La ce să ne aşteptăm?
- Modificările la Codul de procedură penală sunt foarte grave. Din fericire, acestea nu intră în vigoare automat. Sper ca o parte dintre ele să fie invalidate la Curtea Constituţională. Ameninţarea cea mai gravă este modificarea Codului Penal prin Ordonanţă de Urgenţă. E drept, speriaţi de reacţia publică, liderii par a fi lăsat-o mai moale. Călin Popescu Tăriceanu a anunţat că nu se va da nicio OUG pentru Codurile Penale şi nu va avea loc nici asumarea răspunderii parlamentare. Cu alte cuvinte, situaţia s-a răsturnat; asta după ce, vineri, Liviu Dragnea dădea de înţeles că se va merge pe soluţia unei OUG pentru modificarea Codului Penal şi a Codului de Procedură Penală.
- Într-o intervenţie publică, aţi afirmat că procurorii vor fi legaţi de mâini şi infractorii vor fi protejaţi. Puteţi exemplifica?
- O să dau câteva exemple. Dacă se face plângere penală pentru o faptă, şi procurorul nu reuşeşte să identifice persoana care a săvârşit fapta, în termen de un an (sunt cazuri complexe, în care cercetarea depăşeşte un an, de exemplu crime, violuri, infracţiuni financiare) procurorul este obligat să claseze cazul, deşi termenul de prescripţie al faptei este de 5, 8 sau 10 ani! Dacă, într-o cercetare penală asupra unei infracţiuni, se găsesc probe pentru o altă infracţiune, acelea nu pot fi folosite pentru probarea celei de-a doua infracţiuni! Nu pot fi folosite ca probe înregistrările video sau audio făcute de un terţ, adică dacă eu filmez o bătaie sau un accident rutier, filmarea nu e probă. De asemenea, o altă aberaţie este următoarea: pentru o percheziţie, procurorul trebuie să indice exact proba pe care urmează să o găsească, altfel procedura e nulă; în practică, procurorul are un denunţ asupra faptei şi face percheziţia pentru a găsi probe care să-i confirme fapta, nu poate şti dinainte ce va găsi. Pe de altă parte, suspecţii şi inculpaţii au dreptul să participe la audierea martorilor; un fapt reprobabil, pentru că aceştia din urmă îi vor intimida pe martori. Gândiţi-vă, de pildă, la situaţia în care este chemat să depună mărturie funcţionarul de la un consiliu judeţean împotriva preşedintelui consiliului! În fine, pentru statutul de martor protejat nu mai este suficient, ca până acum, să aduci suspiciuni rezonabile, trebuie să aduci probe sau indicii temeinice, ceea ce face instituţia martorului protejat ineficientă. Adăugaţi la asta dreptul la tăcere al martorului şi veţi avea o îngrădire considerabilă a posibilităţii de probare a infracţiunilor cu martori.
- Într-o altă intervenţie publică aţi declarat că PSD/ALDE/UDMR "agresează limba română". Aţi putea să daţi un exemplu?
- În limba română, suspect este persoana pentru care există o suspiciune. Aceasta era şi definiţia suspectului în Codul de procedură penală. Prin modificarea adusă de Coaliţia de la putere, suspectul nu mai este persoana pentru care există o suspiciune, ci persoana pentru care există probe sau indicii temeinice că a săvârşit o infracţiune. Dar înlocuirea peste tot, în Codul Penal, a expresiei suspiciune rezonabilă cu probe sau indicii temeinice are consecinţe grave, uneori în chestiuni de viaţă şi de moarte. Pentru a face o percheziţie în cazul unui trafic de persoane nu ajunge suspiciunea rezonabilă că persoanele traficate se află într-un loc, trebuie probe sau indicii temeinice. Pentru a pătrunde într-o locuinţă în care un suspect periculos s-ar putea găsi, nu mai ajung suspiciunile rezonabile; trebuie probe sau indicii temeinice că el se află acolo şi a înfăptuit o serie de fapte criminale. Cum am spus mai devreme, pentru a căpăta statut de martor ameninţat nu mai sunt suficiente suspiciunile rezonabile, ci trebuie probe sau indicii temeinice. Şi aici poate fi o chestiune de viaţă şi de moarte, promovată cu iresponsabilitate de partidele din coaliţia PSD/ALDE/ UDMR.
- Moţiunea de cenzură, în care mulţi români au sperat, a eşuat. Cum comentaţi?
- Totul era previzibil! Coaliţia PSD-ALDE-UDMR este solidară pe slăbirea justiţiei şi este de aşteptat să nu apară fracturi majore în coaliţie, până când cele trei legi ale justiţiei, codul penal şi codul de procedură penală, nu vor fi promulgate.
- Pe lângă legile pe care le modifică cu mare zor, în dispreţul adevărului şi moralei, coaliţia aflată la conducerea României manifestă o atitudine trufaşă, bădărănească, şi în relaţiile internaţionale. Dovadă, absenţa lui Liviu Dragnea, a lui Călin Popescu Tăriceanu şi a Vioricăi Dăncilă de la ziua Statelor Unite...
- 12 ambasade occidentale importante au trimis o scrisoare comună în care îşi arată îngrijorarea faţă de modificarea codurilor penale, iar oficialii români au răspuns agresiv. Absenţa de la ziua Statelor Unite este un semnal că, pentru coaliţia de guvernare, e mai importantă salvarea colegilor cu probleme penale decât relaţiile internaţionale ale României.
- A făcut bine preşedintele că a demis-o pe Laura Codruţa Kovesi?
- Acum, că preşedintele s-a conformat deciziei Curţii Constituţionale şi a semnat decretul de revocare, nu mai există motiv de suspendare. Decizia Curţii Constituţionale este foarte discutabilă, dar trebuie respectată, pentru că suntem stat de drept. Aştept în continuare referendumul pe justiţie, de care preşedintele a vorbit, pentru că românii trebuie să-şi spună părerea pe chestiunile foarte importante care privesc justiţia.
- Cum vedeţi viitorul imediat al ţării, aflat în mâna unor politicieni interesaţi doar de destinul lor?
- Justiţia nu este perfectă, am spus-o de multe ori, iar instituţia care trebuie s-o regleze, Inspecţia Judiciară, nu funcţionează. Soluţia este să facem reglajele fine în interiorul Justiţiei, nu să distrugem Justiţia cu totul, cum se pregăteşte să o facă PSD-ALDE-UDMR. Pentru a scăpa de câteva dosare în care sunt cercetaţi politicieni, se aduc modificări la codul de procedură penală şi la codul penal, care dezechilibrează sistemul penal în ansamblul său, şi de care vor profita infractorii, nu numai cei din zona de corupţie, ci şi cei din zonele de violenţă, trafic de persoane, furturi. Avem o confruntare frontală pe justiţie, între o coaliţie de politicieni cu dosare penale şi cetăţenii care doresc normalitatea. Codurile au fost atacate la Curtea Constituţională, avem un respiro până în toamnă, când se vor relua dezbaterile. Singurul mod în care putem avea câştig de cauză în toamnă vor fi protestele masive de stradă, care i-au făcut să dea înapoi de mai multe ori. Însuşi fundamentul democraţiei în România este în pericol, trebuie să ne mobilizăm ca să îl apărăm.
Daca nu aveti un cont, va puteti inregistra 
