- Suntem într-un moment penibil al istoriei României, când președintele partidului aflat la conducerea țării, condamnat la închisoare, își folosește puterea, modificând legile justiției, pentru a rămâne în libertate. Mai există democrație în România?
- Este o situație foarte gravă, este vorba de chiar fundamentul democrației. O instanță de judecată l-a condamnat pe Dragnea pentru că a folosit bani publici și funcții publice pentru persoane care au lucrat pentru partid, nu pentru stat. Partidul de la guvernare contestă o hotărâre judecătorească și se pregătește să schimbe legea, pentru a putea modifica ulterior hotărârea judecătorească. Așa ceva nu se întâmplă nici într-o republică bananieră. Săptămâna trecută, a trecut de Comisia Juridică din Camera Deputaților o modificare a legii 78/2000, privind faptele de corupție, care spune că nu mai este faptă de corupție o acțiune din care rezultă foloase necuvenite pentru altul. Inițiatorul este un deputat PSD, Cătălin Rădulescu, zis "Mitralieră", care fusese condamnat exact pentru acea faptă. Deci, avem o majoritate în parlament care dă legi pentru a modifica hotărâri judecătorești în care colegi de-ai lor sau chiar ei înșiși au fost condamnați pentru corupție.
- Codul de procedură penală a trecut săptămâna trecută de Camera Deputaților. La ce să ne așteptăm?
- Modificările la Codul de procedură penală sunt foarte grave. Din fericire, acestea nu intră în vigoare automat. Sper ca o parte dintre ele să fie invalidate la Curtea Constituțională. Amenințarea cea mai gravă este modificarea Codului Penal prin Ordonanță de Urgență. E drept, speriați de reacția publică, liderii par a fi lăsat-o mai moale. Călin Popescu Tăriceanu a anunțat că nu se va da nicio OUG pentru Codurile Penale și nu va avea loc nici asumarea răspunderii parlamentare. Cu alte cuvinte, situația s-a răsturnat; asta după ce, vineri, Liviu Dragnea dădea de înțeles că se va merge pe soluția unei OUG pentru modificarea Codului Penal și a Codului de Procedură Penală.
- Într-o intervenție publică, ați afirmat că procurorii vor fi legați de mâini și infractorii vor fi protejați. Puteți exemplifica?
- O să dau câteva exemple. Dacă se face plângere penală pentru o faptă, și procurorul nu reușește să identifice persoana care a săvârșit fapta, în termen de un an (sunt cazuri complexe, în care cercetarea depășește un an, de exemplu crime, violuri, infracțiuni financiare) procurorul este obligat să claseze cazul, deși termenul de prescripție al faptei este de 5, 8 sau 10 ani! Dacă, într-o cercetare penală asupra unei infracțiuni, se găsesc probe pentru o altă infracțiune, acelea nu pot fi folosite pentru probarea celei de-a doua infracțiuni! Nu pot fi folosite ca probe înregistrările video sau audio făcute de un terț, adică dacă eu filmez o bătaie sau un accident rutier, filmarea nu e probă. De asemenea, o altă aberație este următoarea: pentru o percheziție, procurorul trebuie să indice exact proba pe care urmează să o găsească, altfel procedura e nulă; în practică, procurorul are un denunț asupra faptei și face percheziția pentru a găsi probe care să-i confirme fapta, nu poate ști dinainte ce va găsi. Pe de altă parte, suspecții și inculpații au dreptul să participe la audierea martorilor; un fapt reprobabil, pentru că aceștia din urmă îi vor intimida pe martori. Gândiți-vă, de pildă, la situația în care este chemat să depună mărturie funcționarul de la un consiliu județean împotriva președintelui consiliului! În fine, pentru statutul de martor protejat nu mai este suficient, ca până acum, să aduci suspiciuni rezonabile, trebuie să aduci probe sau indicii temeinice, ceea ce face instituția martorului protejat ineficientă. Adăugați la asta dreptul la tăcere al martorului și veți avea o îngrădire considerabilă a posibilității de probare a infracțiunilor cu martori.
- Într-o altă intervenție publică ați declarat că PSD/ALDE/UDMR "agresează limba română". Ați putea să dați un exemplu?
- În limba română, suspect este persoana pentru care există o suspiciune. Aceasta era și definiția suspectului în Codul de procedură penală. Prin modificarea adusă de Coaliția de la putere, suspectul nu mai este persoana pentru care există o suspiciune, ci persoana pentru care există probe sau indicii temeinice că a săvârșit o infracțiune. Dar înlocuirea peste tot, în Codul Penal, a expresiei suspiciune rezonabilă cu probe sau indicii temeinice are consecințe grave, uneori în chestiuni de viață și de moarte. Pentru a face o percheziție în cazul unui trafic de persoane nu ajunge suspiciunea rezonabilă că persoanele traficate se află într-un loc, trebuie probe sau indicii temeinice. Pentru a pătrunde într-o locuință în care un suspect periculos s-ar putea găsi, nu mai ajung suspiciunile rezonabile; trebuie probe sau indicii temeinice că el se află acolo și a înfăptuit o serie de fapte criminale. Cum am spus mai devreme, pentru a căpăta statut de martor amenințat nu mai sunt suficiente suspiciunile rezonabile, ci trebuie probe sau indicii temeinice. Și aici poate fi o chestiune de viață și de moarte, promovată cu iresponsabilitate de partidele din coaliția PSD/ALDE/ UDMR.
- Moțiunea de cenzură, în care mulți români au sperat, a eșuat. Cum comentați?
- Totul era previzibil! Coaliția PSD-ALDE-UDMR este solidară pe slăbirea justiției și este de așteptat să nu apară fracturi majore în coaliție, până când cele trei legi ale justiției, codul penal și codul de procedură penală, nu vor fi promulgate.
- Pe lângă legile pe care le modifică cu mare zor, în disprețul adevărului și moralei, coaliția aflată la conducerea României manifestă o atitudine trufașă, bădărănească, și în relațiile internaționale. Dovadă, absența lui Liviu Dragnea, a lui Călin Popescu Tăriceanu și a Vioricăi Dăncilă de la ziua Statelor Unite...
- 12 ambasade occidentale importante au trimis o scrisoare comună în care își arată îngrijorarea față de modificarea codurilor penale, iar oficialii români au răspuns agresiv. Absența de la ziua Statelor Unite este un semnal că, pentru coaliția de guvernare, e mai importantă salvarea colegilor cu probleme penale decât relațiile internaționale ale României.
- A făcut bine președintele că a demis-o pe Laura Codruța Kovesi?
- Acum, că președintele s-a conformat deciziei Curții Constituționale și a semnat decretul de revocare, nu mai există motiv de suspendare. Decizia Curții Constituționale este foarte discutabilă, dar trebuie respectată, pentru că suntem stat de drept. Aștept în continuare referendumul pe justiție, de care președintele a vorbit, pentru că românii trebuie să-și spună părerea pe chestiunile foarte importante care privesc justiția.
- Cum vedeți viitorul imediat al țării, aflat în mâna unor politicieni interesați doar de destinul lor?
- Justiția nu este perfectă, am spus-o de multe ori, iar instituția care trebuie s-o regleze, Inspecția Judiciară, nu funcționează. Soluția este să facem reglajele fine în interiorul Justiției, nu să distrugem Justiția cu totul, cum se pregătește să o facă PSD-ALDE-UDMR. Pentru a scăpa de câteva dosare în care sunt cercetați politicieni, se aduc modificări la codul de procedură penală și la codul penal, care dezechilibrează sistemul penal în ansamblul său, și de care vor profita infractorii, nu numai cei din zona de corupție, ci și cei din zonele de violență, trafic de persoane, furturi. Avem o confruntare frontală pe justiție, între o coaliție de politicieni cu dosare penale și cetățenii care doresc normalitatea. Codurile au fost atacate la Curtea Constituțională, avem un respiro până în toamnă, când se vor relua dezbaterile. Singurul mod în care putem avea câștig de cauză în toamnă vor fi protestele masive de stradă, care i-au făcut să dea înapoi de mai multe ori. Însuși fundamentul democrației în România este în pericol, trebuie să ne mobilizăm ca să îl apărăm.