Nu e zi în care să nu fim bombardaţi la TV, pe Internet sau în presa scrisă, de ştiri dătătoare de griji. Ba un nou conflict politic sau administrativ, ba o nouă taxă sau un nou impozit, o nouă creştere a ratelor la bancă sau o nouă creştere a preţului benzinei. Printre ele, însă, se strecoară şi veşti bune. Veşti bune din România pozitivă, care se încăpăţânează să meargă înainte, în ciuda bâlbelor parlamentare şi guvernamentale. Lehamitea faţă de acestea din urmă tocmai ce dă naştere unui fenomen interesant: deşi atacurile liderilor politici împotriva Uniunii Europene sunt mai impertinente ca oricând, ataşamentul şi încrederea românilor în UE cresc spectaculos în ultima vreme. Românii simt de unde vin şansele de dezvoltare a ţării şi de unde vine normalitatea. Iar asta e doar una dintre "ştirile" îmbucurătoare din ultima vreme...
Eurobarometru - doar de bine!
Românii sunt printre cei mai optimişti europeni în privinţa viitorului UE - 52%, în timp ce media europeană este de 32%, arată ultimul "Eurobarometru" al Parlamentului European, publicat zilele trecute. Faţă de octombrie anul trecut, optimismul românilor cu privire la viitorul Uniunii Europene a crescut semnificativ: acum 7 luni, doar 38% aveau încredere în evoluţia lucrurilor în UE. O creştere semnificativă se remarcă şi în privinţa aprecierii apartenenţei la UE. 59% dintre români sunt de părere că apartenenţa României la Uniune este un lucru bun, în creştere cu 11 puncte procentuale faţă de octombrie anul trecut! Trendul euro-optimist arătat de barometru e invers proporţional cu încrederea românilor în Guvernul Dăncilă, pe fondul scandalurilor fără sfârşit care însoţesc cel de-al treilea cabinet PSD, păstorit de Liviu Dragnea. Tot "Eurobarometrul" indică faptul că mai mult de jumătate dintre români sunt interesaţi de alegerile europarlamentare de anul viitor. Referitor la temele care ar trebui discutate în campania electorală pentru europarlamentare, 49% dintre europeni şi 37% dintre români menţionează lupta contra terorismului ca prioritate.
Timişoara, decor pentru un super-serial HBO
Compania de televiziune "HBO Europe" a început la Timişoara filmările la mult-aşteptata serie "Hackerville", un thriller cu crime, în universul hackerilor. "Producţia va pune România pe harta internaţională a dramelor de televiziune", spune Joerg Winger, producătorul executiv al seriei. Winger ţine să adauge că, încă de la început, a fost cucerit de locaţiile de filmare. Proiectul HBO se bazează pe "un important aport de talent românesc", mai spun producătorii. Seria "Hackerville", despre o reţea de hackeri şi poliţiştii care încearcă să-i prindă, a fost creată de Ralph Martin şi Joerg Winger şi va fi produsă de Cristian Mungiu şi Tudor Reu, prin intermediul Mobra Films. Seria va fi, astfel, rezultatul unei strânse colaborări româno-germane, "de la scenarii şi filmări, regizori şi actori, până la faza de postproducţie".
"Timişoara este un loc minunat. Locurile de filmare reflectă amestecul de vechi şi nou şi includ zone pline de graffiti, un sat abandonat, o rafinărie operaţională, şine de cale ferată şi Internet cafe-ul unde tinerele noastre personaje se adună". Filmările au început la Timişoara şi vor continua la Bucureşti şi Frankfurt. Din distribuţie fac parte Anna Schumacher, Andi Vasluianu şi debutantul Voicu Dumitraş. Seria este regizată de Igor Cobileanski şi de Anca Miruna Lăzărescu, după scenariile create de Laurenţiu Rusescu, Daniel Sandu, Ralph Martin şi Steve Bailie.
Ford produce un nou model la Craiova
Dacă Timişoara punctează la capitolul creativitate, investitorii occidentali au ales Craiova pentru calitatea forţei de muncă din domeniul auto. O investiţie de 200 de milioane de euro, care suplimentează cu 1.500 locurile de muncă de la Craiova: acesta e planul celor de la Ford pentru al doilea model care va fi produs la uzina olteană. Ford a confirmat oficial că fabrica de la Craiova va produce un nou model, pe lângă SUV-ul EcoSport, asamblat în Oltenia încă din toamna trecută. Deşi numele modelului care va completa producţia de la Craiova nu e cunoscut, Ford dezvăluie că va investi serios în adaptarea liniei de producţie la noul model. În plus, noile planuri vor mări cu 1.500 de angajaţi personalul Ford Craiova, care va ajunge la 5.900 de specialişti.
Cel mai probabil, modelul nou va fi Ford Ka+ sau o maşină dezvoltată pe platforma generaţiei Fiesta. Producţia va începe cel mai devreme la mijlocul anului 2019.
Jumătate dintre români se visează în marile oraşe ale Ardealului
"Care este oraşul din România, altul decât cel în care trăiţi în prezent, în care v-ar plăcea să locuiţi, dacă aţi avea sau vi s-ar oferi posibilitatea?" a fost întrebarea-cheie a unui studiu realizat de Institutul Român pentru Evaluare şi Strategie (IRES) la mijlocul lunii martie a acestui an. 16% dintre cei care au răspuns au indicat Clujul drept oraş de destinaţie. Oraşul de pe Someş este urmat în clasament de Braşov (14%), Timişoara (10%) şi Sibiu (8%). Doar 4% dintre cei chestionaţi s-ar muta în Bucureşti, mai arată studiul "Percepţii şi atitudini privind calitatea vieţii urbane în România".
Pe de altă parte, românii sunt optimişti şi când vine vorba de viitorul oraşelor în care locuiesc. Majoritatea celor chestionaţi cred că oraşele lor vor fi mai prietenoase cu locuitorii (69%), mai bine gândite pentru ca oamenii să trăiască împreună (59%), mai verzi (57%) şi mai curate (55%).
Primele autobuze electrice circulă în România!
27 de milioane de lei a plătit Guvernul Elveţiei pentru primele zece autobuze electrice din România. Finanţarea elveţiană a fost câştigată de Primăria municipiului Cluj-Napoca, pe ale cărui străzi au şi început să circule aceste autobuze, începând cu luna iunie. Cu o economie de peste 60% la fiecare plin şi cu Internet gratuit pentru călători, cele zece autobuze electrice vor reduce cu 140 de tone nivelul lunar al gazelor toxice emise în oraş. Alte 30 de autobuze electrice urmează să fie puse în circulaţie în următorul an. "După anul 2025, întreaga flotă de transport public din oraş va fi una nepoluantă", promite primarul Clujului, Emil Boc.
Autobuzele electrice au o autonomie cuprinsă între 120 şi 170 de kilometri, în funcţie de condiţiile de trafic. Dacă la autobuzele diesel un plin costă acum 360 de lei, încărcarea electrică va costa doar 150 de lei. La Cluj-Napoca au fost construite deja trei staţii de încărcare rapidă şi 11 staţii de încărcare lentă.