În cei peste 16 ani petrecuţi pe marile scene ale lumii, Mariza a cucerit publicul, fiind onorată cu o mulţime de premii, discuri de platină, nominalizări la Grammy, distincţii precum cea de "Cel mai Bun Artist European" (2003), acordat de BBC, sau "Mediterranean Music" (2017), oferită de Universitatea Berkeley din SUA.
La nivel mai mic, dar cu aceeaşi intensitate, Mariza a reuşit să farmece cu muzica ei şi inimile românilor, umplând, de fiecare dată când vine, sălile de concerte. Crescuţi în spiritul doinelor şi baladelor, ei înţeleg misterele muzicii fado în profunzimi.
Mariza a luat contact de la o vârstă fragedă cu muzica fado, cântată în toate cartierele sărace din Lisabona. Părinţii ei erau proprietarii unei mici taverne, în care fado nu lipsea niciodată. "Taverna noastră era situată pe o străduţă dosnică. Când eram mică, mă furişam să ascult cântăreţele de fado care veneau şi cântau acolo. Nu vroiam cu nici un preţ să mă duc la culcare. Le ascultam ca vrăjită", se confesa Mariza într-un interviu. N-a trecut mult, şi fetiţa s-a urcat chiar ea pe scena tavernei să cânte, iar afacerile familiei au ajuns mai înfloritoare decât înainte, căci vocea şi talentul ei erau de necontestat.
Şansa muzicală a Marizei a venit, însă, împreună cu o mare tristeţe - moartea marii cântăreţe portugheze de fado Amália Rodrigues, un adevărat idol naţional. Cu acel prilej, Mariza, alături de alte interprete de fado, a fost invitată să-i aducă Amaliei un ultim omagiu. "În fiecare seară, după ce terminam programul artistic în taverna părinţilor mei, eu, o puştoaică, le spuneam în glumă că într-o zi o să-mi iau inima în dinţi şi o să mă duc la uşa Amáliei, s-o rog să mă înveţe ceva deosebit. Şi uite că n-am făcut-o. Iar când m-au chemat să cânt în onoarea ei, am fost atât de emoţionată, încât am crezut c-o să leşin pe scenă", spunea Mariza.
Încurajată de prieteni, de familie, dar şi de oamenii care o ascultaseră la concertul omagial dedicat Amáliei Rodrigues, Mariza îşi lansează primul disc, "Fado em Mim", în 2002. Albumul s-a bucurat de un succes nebun, obţinând nu mai puţin de patru discuri de platină, iar Mariza a devenit o vedetă internaţională, căci muzica ei, chiar dacă era cântată într-o limbă prea puţin cunoscută în Europa, transmitea sentimente nemaiîntâlnite până atunci. "Dacă nu simt muzica, n-o cânt!", se confesa ea. Fiecare album nou: Fado Curvo (2003), Transparente (2005), Terra (2008), Fado Tradicional (2010) a devenit un moment aşteptat cu sufletul la gură de fanii ei de pe întregul mapamond. Succesul artistei s-a datorat în mare măsură şi faptului că reuşeşte să combine, într-o manieră extrem de personală, poezia muzicii fado cu jazz-ul, cu sonorităţile gospel sau cadenţele arabe, cu uşoare inflexiuni africane şi, nu în ultimul rând, cu blues-ul.
De la Amália Rodrigues încoace, niciun alt artist portughez nu a cunoscut un succes atât de ameţitor precum Mariza. Ea nu a cucerit doar publicul, ci şi critica de specialitate, de la care a primit recenzii superlative. "Când ajungi să ai un succes atât de răsunător, descoperi cu durere că oamenii se uită la tine şi te evaluează în bani... Am ajuns să susţin şi câte 140 de concerte pe an. Într-o zi, am realizat că nu mai eram o persoană, ci o maşină de făcut bani... Momentul cel mai dureros a fost acela în care atunci când am intrat într-un club de fado, lumea - în loc să se bucure că mă vede - s-a uitat la mine ciudat, de parcă ar fi vrut să zică: «Ce caută şi asta aici?!». M-au făcut să mă simt ca o străină...", se confesa artista, într-un interviu recent. Dar chiar dacă Mariza nu mai dorea să-şi sporească şi mai mult faima, managerii ei au profitat din plin de succesul pe care îl dobândise şi au convins-o să continue în acelaşi ritm. Şi ea s-a lăsat purtată de val, oprindu-se doar în 2011, când a născut, prematur, un băiat, botezat Martin. "Am fost la un pas să-mi pierd copilul. A trăit şase luni într-un incubator. Sincer, n-am crezut că o să mai fiu capabilă să cânt vreodată. Le-am spus lucrul acesta şi instrumentiştilor mei şi i-am lăsat să aleagă dacă vor să plece pe alt drum. În această situaţie disperată pentru mine, managerul de atunci m-a întrebat, sec, dacă e necesar să anulez concertele şi cine-i va plăti pe angajaţi? Asta a umplut paharul! M-am despărţit de el fără nicio urmă de regret. Apoi mi-a trebuit o bună bucată de timp până ce am înţeles cum e să fii mamă şi cântăreaţă, în acelaşi timp. Am micşorat numărul de concerte internaţionale şi am dedicat mai mult timp familiei. Martin ştie acum că, uneori, mami trebuie să plece la lucru, dar îi place să mă asculte cântând", mărturisea ea. Astăzi, Martin este un băieţel vesel şi plin de viaţă, şi mămica lui are o carieră ce poate să aştepte oricât e nevoie. Iar soţul ei, omul de afaceri António Ferreira, îi oferă şi el sprijinul moral.
În 2015, Mariza a lansat un nou disc, "Mundo", uşor diferit de cele de până acum, cuprinde şi câteva balade pop sau elemente de muzică electronică. Cu toate acestea, şcoala de fado pe care artista o reprezintă se simte în fiecare notă a ei. "Fado-ul este în sufletul meu. Chiar şi atunci când nu mă conformez imaginii sale tradiţionale", spune ea. "Mundo" a obţinut, până acum, două discuri de platină.
(Pentru concertul Marizei de la Sala Palatului din Capitală, pe 17 februarie, mai puteţi găsi bilete în reţeaua Eventim, cu preţuri cuprinse între 110 şi 300 lei.)
Daca nu aveti un cont, va puteti inregistra 
