Ilustrate din Roşia Montană

- Ştiri noi de pe frontul din Munţii Apuseni -

După marile mitinguri naţionale în fa­voa­rea salvării Roşiei Montane şi după în­scrierea miracu­loasă a exploatării antice romane în lista de aştep­tare a UNESCO, de către fostul ministru technocrat al culturii, Corina Şuteu, viaţa în Apuseni păruse să-şi regăsească normali­tatea. Interesaţi să aflăm ce se mai întâmplă în raiul cel mult râvnit din Ţara Moţilor, ştirile primite n-au fost prea optimiste, mai ales că în curând va începe procesul statului român cu com­pania Gold Corpo­ration, care cere despăgubiri uria­şe, pentru proiec­tul blocat, de extragere a aurului cu cianuri. Spe­ran­ţe, totuşi, există. Unul dintre eroii locali ai lup­tei, Sorin Jur­că, este convins că după 20 de ani de luptă cu "in­vadatorii", viaţa în Roşia se reface în­cet, încet... "După atâta ură, în­cât zi­ceai că tot răul s-a răs­turnat la Roşia, au re­venit liniştea şi calmul. Fiscul a cerut companiei, până la 5 august, cele 8 milioane de dolari obţinuţi prin evaziune. Dacă nu vor plăti, statul ar trebui să pu­nă seches­tru pe casele cumpărate de RMGC şi să le vândă. Localitatea trebuie să prindă viaţă din nou".
Activist al or­ganizaţiei "Mining Watch", Ro­xa­na Pencea Bră­dă­ţan, unul dintre cei mai ac­tivi luptători pentru sal­varea Roşiei Montane, are, însă, opinii mai nuan­ţate, legate de ultimele eveni­men­te ce ameninţă, din nou, zona Munţilor Apu­seni.

ROXANA PENCEA BRĂDĂŢAN
"Nu e prost cine cere, e prost cine dă"

- Ce ne puteţi spune despre procesul care re­lan­­sează, cu alte arme, bătălia pentru Roşia Mon­tană?

- Roşia Montană ar putea destabiliza complet bugetul ţării noastre, în următorii ani. Principala cauză sunt despă­gubirile imo­rale, cerute de diverse cor­po­raţii României, prin tratate­le de investiţii. Numai RMGC a a­nun­­ţat că va cere, în procesul de la Washington, nu mai puţin de 4,4 miliarde de do­lari, o treime din bu­getul educaţiei! De ce? Pentru că nu şi-a dez­voltat proiectul Roşia Mon­tană, de minerit cu cianuri.

- Cum au reacţionat "rezistenţii" din Roşia?

- Atunci când Eugen David, preşedintele aso­ciaţiei Alburnus Maior, a auzit de suma cerută prin arbitraj, reacţia lui instantă a fost: "Nu e prost cine cere, e prost cine dă. RMGC n-are decât să ceară, dar guvernul român, dacă este hotărât, are toate ar­gu­mentele să apere cu succes România". În ca­zul în care statul român pierde procesul, despăgu­birile se vor plăti din buzunarele noastre, ale tutu­ror. Trebuie, deci, să ne asigurăm că guver­nul este hotărât să câştige, pentru că deocamdată nu pare să fie deloc aşa. În câteva zile, vom lansa o secţiune specială pe pagina www.rosiamontana.org, cu in­formaţii, ştiri la zi şi chemări la acţiune. Sperăm că oamenii se vor înregistra şi vor acţiona, pentru că sunt multe lucruri pe care le putem face, în scopul de a câştiga.

- Până să acţioneze guvernul, e important de ştiut: ce va face Asociaţia Alburnus Maior?

- La puţin timp după iniţierea procesului de arbitraj (ISDS), în 2015, Alburnus Maior, Centrul In­dependent pentru Dezvoltarea Resurselor de Me­diu (CIDRM) şi "Greenpeace România", au luat legătura cu Tribunalul ICSID, prin intermediul echipei lor de avocaţi, pentru a solicita acces la in­formaţii, în calitate de potenţiali amici curiae (prie­teni ai casei). Această contribuţie va prezenta în de­taliu aspectele problematice şi alte informaţii im­portante, care au fost trecute cu vederea de părţile în proces. Tribunalul a răspuns prin transmiterea câtorva documente, inclusiv un program etapizat, care permite ONG-urilor să-şi depună contribuţiile, până în septembrie 2018.

"Rovina - un nou proiect de exploatare a aurului, fără participarea statului român"

- În ciuda eşecului de la Roşia, pofta de aur ro­­mânesc nu s-a stins. Guvernul "de exploatare minieră" al lui Victor Ponta a aprobat, în perioa­da activităţii lui, o licenţă de extragere a zăcă­mân­­tu­lui de aur şi cupru, din localitatea Rovina, afla­tă tot în Munţii Apuseni. Care mai e soarta ei?

- Noul guvern al României a reluat cazul Ro­vina şi are în pregătire o nouă hotărâre pentru apro­barea licenţei de ex­ploatare a zăcământului de aur şi cupru de acolo. Viitoarea mină ar fi o re­plică a ex­ploatării de la Roşia Poieni, faimoasă pentru gau­­­ra pe care a lăsat-o în peisaj şi pentru imensul iaz de decantare care a înecat în steril tur­nul bise­ricii din Geamăna. La Rovina vom avea, ast­fel, primul proiect minier deţinut 100% de o companie străină, fără participarea statului român. Conform înţelege­rilor, "Euro Sun Mining" trebuie să plă­tească sta­tu­lui român doar 4% redevenţă! Firma canadiană (foştii Carpathian Gold) are nevoie disperată de aprobarea statului român. Fără această hotărâre, compania mi­nieră nu îşi poate convinge investitorii să dea bani. Am lansat o mobilizare ma­sivă din par­tea cetăţenilor, care să arate autorităţilor că vremea licenţelor date în secret a trecut. Dacă le scriem su­ficient de mulţi, îi putem determina să facă trans­parente documentele ce urmează să se întocmeas­că, să se publice studiul de fezabilitate şi studiile de impact de mediu sau social, să fie orga­ni­zate con­­sultări "pe bune" şi să se prezinte public care este impactul distrugerii cauzate de mineritul în carieră de suprafaţă. Mina de la Rovina ar genera un adevărat dezastru ecologic în Munţii Apuseni, din cauza amplorii sale: 27,678 km? ar fi ocupaţi de cariere de suprafaţă şi deşeuri miniere, lângă ora­şul Brad. Compania canadiană a scăpat ca prin urechile acului de faliment în Brazilia, mul­ţumită domnului Ponta şi acordului de aso­ciere cu statul român pentru mina Rovina. Ca ur­mare, în iunie 2015, în decurs de două zile, acţiu­nile "Euro Sun Mining" au crescut cu 200%. Noul guvern se pre­găteşte să facă, şi el, un pariu prost cu viitorul Ro­mâniei.

ADRIAN PETRI -proprietarul pensiunii "Casa Petri", din Roşia Montană
"Suntem bucuroşi că numărul turiştilor a crescut"

Fiul cunoscutului luptător con­tra "Gold Cor­poration", Ioan Pe­tri, este unul dintre roşienii care menţin Roşia Montană vie şi di­na­mică. Proprietar al pensiunii "Casa Petri", graţie profesiei sale de IT-ist, a construit un site con­vin­gător, cu informaţii şi imagini despre pensiunea aflată într-o clă­dire de patrimoniu din România, despre traseele de dru­meţie sau ciclism, despre bogăţia istorică a mi­nelor romane din zonă.

- Urmând exemplul tatălui dvs., aţi ajuns unul dintre "ghizii" Roşiei Montane. Ce "pa­chete" turistice aveţi în lucru?

-Pensiunea "Petri" oferă spa­ţii de cazare "la cheie", mâncare pe alese, proiecţii de filme, trasee cu ghid (se întind pe mai multe zile), cu poveştile clădirilor isto­rice din Roşia, ale galeriilor mi­niere romane şi ale oamenilor din trecutul interbelic şi din zilele noas­tre. Suntem bucuroşi că nu­mărul turiştilor a crescut. Printre acţiunile noastre de succes amin­tesc excursia la Detunata, week­end-ul la Po­iana cu narcise şi altele. Chiar şi pentru luna august, avem deja multe re­zer­vări. La sfârşitul lui iulie, organi­zăm un tur pe la exploatările miniere din Roşia şi un set de ac­ţiuni agroturistice la ferma Ţarina. Practic, turiştii devin pentru trei zile "fer­mieri în Apuseni", cosind fânul şi muncind alături de ţărani. Sunt împreună cu noi şi alţi colegi care văd în turism viitorul Roşiei: Tică Darie (www.madeinrosiamontana.ro), cu artiza­na­tul lui pus în operă de circa 50 de ro­şi­en­ce; Ale­xandra Postelnicu (www.rosiamontana marathon.ro), iniţiatoarea maratonului ce va avea loc în 22-23 iulie; clujenii numiţi "Trai cu Rost" (www.traicurost.ro) care marchează traseele de drumeţie şi ciclism. Deşi "Fân Fest" nu se mai ţine, a rămas în lucru programul de restaurare a clădi­rilor de patri­moniu, care organizează mai multe tabere de vo­lun­tari în cursul fiecărui an, cu tema "Adoptă o Casă". Programul este condus, încă de la înce­pu­turi, de arhitectul Virgil Apostol (www. adoptaocasa.ro).

- Vă ajută şi autorităţile locale în efortul dvs. de a reînvia Roşia?

- Nu. Primarul şi autorităţile locale au rămas prinse în proiectul de minerit, nu s-a mişcat nimic din partea lor pentru îmbunătăţirea turismului sau promovarea zonei; nu vor să facă PUG-ul zonei, care a fost anulat acum un an, deoarece Roşia era declarată zonă monoindustrială. În general, se cam opun la orice iniţiative care doresc să dezvolte acti­vităţi alternative în comună. Colegul Tică Darie, spre exemplu, tot încearcă să obţină un spaţiu sau un teren pentru desfăşurarea activităţilor cu cerce­taşii, dar primăria visează mine de aur cu cianuri, nu viaţă normală, moţească. Îi invit pe domnii de la primă­rie, în frunte cu primarul, să viziteze ca­mera cu cărţi de la pensiunea noastră. Poate găsesc ceva util, poate vor fi tentaţi să citească şi, cine ştie, poate vor înţelege direcţia corectă a dezvoltării comunei. Mii de cărţi se simt acasă în Casa Petri. De ce nu şi primăria?

(În caz că sunteţi interesaţi de o vacanţă în Apuseni, folosiţi facebook: goo.gl/KyTAEo sau telefon: 0743.188.186.)