În astrologia tradiţională nu se întocmea astrograma unei naţiuni, deoarece noţiunea de stat, aşa cum o cunoaştem noi astăzi, încă nu exista. Ea a început să se contureze de-abia în Europa secolului XVI. Dar cum astrologia este mult mai veche de-atât, în vechime, diversele popoare erau legate fiecare de o anumită zodie. În cazul Franţei, zodia arhetipală, cum am putea-o numi, e cea a Leului. Iar această asociere tradiţională nu s-a dezminţit, deoarece Leul, cel guvernat de Soare, este considerat semnul monarhei. Este uşor de înţeles de ce: Soarele este cel mai important corp ceresc, inima fără de care întregul nostru sistem solar ar înceta să existe, astrul în jurul căruia se rotesc toate planetele. La fel, regele este cel mai important dintre locuitorii ţării sale, cel în jurul căruia se structurează regatul întreg şi în jurul căruia cei care-i formează suita gravitează precum planetele în jurul Soarelui. Acesta este un prim criteriu de luat în seamă, atunci când vrem să înţelegem caracteristicile de fond ale unei naţiuni.
Cel de-al doilea criteriu este explicat de unul dintre cei mai apreciaţi specialişti în astrologie, Nicolas Campion, care spune că: "În vremurile de demult, oamenii aveau mult mai degrabă tendinţa de a se identifica cu o zonă geografică, sau ca supuşi ai vreunui stăpân al locului sau ca aparţinând unei anumite secte religioase. De aceea era mult mai important pentru astrologi să întocmească harta natală a nobilului local, a prinţului, a regelui ori a împăratului sau a unui alt tip de conducător şi să estimeze (prin intermediul acestor hărţi, n.n.) istoria şi viitorul marilor religii ale omenirii, decât să încerce să definească un horoscop al naţiunii în sine. Se considera că regele însuşi întruchipa naţiunea, iar astrogramele naşterii şi încoronării sale erau considerate a fi de importanţă primordială".
Acest al doilea criteriu ne obligă să ne uităm la regele care a consacrat Franţa ca mare putere europeană. Sub domnia sa, ţara a devenit cea mai mare putere pe continent. Ne referim, desigur, la regele Ludovic al XIV-lea, supranumit "Regele Soare". Ceea ce remarcăm în primul rând, atunci când ne uităm la astrograma acestui ilustru monarh, este faptul că Luna, care reprezintă ţara, poporul, naţiunea, se găseşte, alături de micul benefic Venus, în zodia Leului. Este semn că poporul îşi admiră regele, iar regele este conştient de acest lucru şi ştie să-l aprecieze.
Conjuncţia Soare-Lună în Leu se găseşte în casa a noua a zodiacului, care are de-a face cu vizibilitatea, cu relaţiile cu străinătatea şi cu popularitatea. Această combinaţie dintre planete şi casă ne povesteşte atât despre fastul şi rafinamentul de la curtea regelui, dar nu numai. Casa a IX-a are de-a face şi cu formele superioare ale cunoaşterii (guvernează învăţământul universitar şi postuniversitar). Pe Ludovic nu l-a interesat doar să adune în jurul său, în luxosul Versailles, pe cei mai importanţi dintre aristrocraţi, ci a fost preocupat să invite şi persoane marcante din viaţa culturală şi intelectuală a Franţei. Felul în care casa a noua este legată de învăţământul superior reiese şi din faptul că Ludovic al XIV-lea a ales, totodată, să devină patron al Academiei Franceze. Regele atât de identificat cu ţara, al cărei cap încoronat era, este cel care a avut celebra replică "L'état c'est moi" ("Statul sunt eu"), confirmând, astfel, teoria astrologiei lui Campion, pe care am citat-o mai sus. Într-adevăr, el a fost cel care, pe parcursul celei mai lungi domnii din istoria Bătrânului Continent (72 de ani şi 101 zile) a făcut ca Franţa să devină cea mai mare putere europeană a vremii. Extrem de lucid (Soarele în Fecioară şi în casa a zecea), dornic şi capabil să mânuiască puterea (ascendentul în Scorpion) şi însufleţit de un ideal măreţ (Neptun peste ascendent), "Regele Soare" trăia cu credinţa că monarhia era de sorginte divină şi că regelui îi reveneau drepturi divine. Aşa cum Soarele ordonează în jurul său orbitele planetelor, Ludovic al XIV-lea s-a priceput să centralizeze puterea şi să determine până şi cele mai orgolioase dintre casele nobiliare franceze (şi nu erau puţine la număr) să orbiteze în jurul său. Şi după ce a reuşit să centralizeze puterea în propria lui Franţă, guvernată de Leu, Regele Soare a pornit o serie de războaie victorioase, care i-au consolidat şi mai mult statutul şi puterea de monarh absolut. Iată în ce fel Franţa arhetipului tradiţional, cel al Leului, şi-a găsit exprimarea istorică.
Cine a pus capăt monarhiei
Uranus. Odată cu descoperirea lui Uranus, mărimea sistemului nostru solar, practic, s-a dublat, iar saltul în conştiinţă al omenirii, de asemenea. În momentul în care energia revoluţionarului Uranus a intrat în conştiinţa colectivă, au început marile revoluţii. Şi marile experimente sociale. În Anglia începea revoluţia industrială, care avea să schimbe întregul concept despre economie. La Boston, aruncarea ceaiului în mare de pe vasul Mayflower, ca gest simbolic de protest împotriva taxelor percepute de Coroana britanică asupra articolelor coloniale, avea să ducă la naşterea unei naţiuni cum nu s-a mai văzut pe lume - cea americană, în accepţiunea modernă a cuvântului. Dar cea mai violentă a fost reacţia lui Uranus faţă de monarhia franceză, pe care a înlăturat-o sub o lozincă avangardistă, dar brutală, citată însă de cele mai multe ori incomplet: "Libertate, egalitate, fraternitate - sau moartea!". La dreapta erau libertatea, egalitatea şi fraternitatea, la stânga, ghilotina. Acesta este marcajul lui Uranus, cel mereu radical. Pentru el există doar soluţii extreme, nu cunoaşte griurile. Dar motivul principal care ne face să gândim că Uranus s-a concentrat cu atâta îndârjire asupra monarhiei franceze este faptul că el e guvernatorul modern al semnului opus Leului, cel al Vărsătorului.
Franţa ca republică
Cine este Emmanuel Macron
Cum se potriveşte Macron cu Franţa
Un astrolog francez destul de cunoscut îşi exprima recent surpriza că Macron a ajuns preşedinte, deoarece personalitatea sa nu rezonează cu astrograma Franţei, întocmită după data întemeierii primei republici franceze (21 septembrie 1792, ora 15:30, Paris). Potrivit acestei astrograme, poporul francez ar fi trebuit să-l respingă curând pe Macron, ca fiind nepotrivit pentru această naţiune. Dar suprapunerea astrogramei preşedintelui Macron cu Franţa Căderii Bastiliei spune cu totul altă poveste, una în care Macron merge de braţ cu Franţa. Marte, planeta mersului înainte, a curajului şi autoafirmării, în astrograma lui Macron se adaugă celor trei planete ale Franţei din zodia-mamă, cea a Leului, şi anume Uranus, Venus şi Jupiter. Marte acţionează ca o locomotivă care pune în mişcare cele trei planete, le insuflă o nouă energie. Nu putem să nu ne gândim la partidul lui Macron, "En marche!". Luna în Taur a tânărului preşedinte francez se înţelege de minune cu identitatea naţiunii franceze (Soarele în Rac) şi e o promisiune a consolidării economice a unei Franţe care s-a ţinut cam greu pe picioare din acest punct de vedere, în ultimele decenii. Cea mai frapantă potrivire reiese însă din faptul că planeta puterii, Pluton, din astrograma lui Emmanuel Macron se suprapune exact pe cerul natal al Franţei moderne, iar Nodul Nord al Preşedintelui (sensul vieţii) se află alături. Nu putem să nu ne gândim că lui Macron i-a fost dat să restaureze puterea ţării, pe care a ajuns să o conducă. Pluton dă acces la putere, dar se şi răzbună cumplit dacă acest dar este folosit în interes propriu. Să sperăm că, în ciuda tinereţii sale, preşedintele francez nu se va lăsa sedus de tentaţiile plutoniene. Cu Pluton, nota de plată vine târziu, dar nu e ieftină niciodată - şi nici evitabilă.
Din fericire, moralul şi credinciosul Jupiter, marele benefic, e puternic în astrograma lui Macron, atât prin casa în care e plasat (casa a IX-a, pe care o guvernează), cât şi prin zodie, cea a Racului, unde planeta se găseşte în exaltare.
Şi, în fine, Ascendentul tânărului preşedinte francez se găseşte în zodia Capricornului, cel de-al patrulea semn cardinal, completând astfel cel de-al patrulea braţ al crucii semnelor cardinale, Berbec - Balanţă, Rac - Capricorn şi subliniind o latură tradiţionalistă, capabilă să susţină o personalitate deschisă şi, din multe puncte de vedere, neconvenţională.
Primul impact major în lume - întâlnirea cu Putin
La nici o lună după această vizită şi la mai puţin de două săptămâni înainte de Ziua Bastiliei, acel 14 iulie cu dublu accent în istoria Franţei, poliţia franceză anunţa, pe 4 iulie, arestarea unui individ de 23 de ani, care pregătea o tentativă de asasinat asupra preşedintelui Macron tocmai la această dată. Locul ales pentru asasinat ar fi fost Champs Élysées, în timpul paradei militare, la care era invitat să participe, ca oaspete de onoare, preşedintele american Donald Trump. Tentativa de asasinat a fost dejucată într-un context astrologic dificil pentru Franţa, când Marte şi Soarele în Rac s-au înfruntat cu acelaşi Pluton care va juca mereu un rol cât timp va dura "mariajul" lui Emmanuel Macron cu Franţa.
Pe cât de explicit confrontaţională va fi relaţia sa cu Putin (Macron a anunţat public că nu recunoaşte anexarea Crimeei de către Rusia), pe atât de relaxată pare a fi cea cu Statele Unite sub Donald Trump, pentru că acesta din urmă are Luna în Săgetător, acelaşi semn în care Macron are Soarele. Dar Soarele acestor doi preşedinţi se găseşte în semne opuse şi între ei există şi tensiuni pe care unii le apreciază ca fiind considerabile. Prima tensiune e legată de Marine Le Pen, pe care preşedintele american a susţinut-o în alegeri. Al doilea subiect sensibil e faptul că Trump a ales să se disocieze de tratatele de le Paris referitoare la protecţia mediului şi a climei pozitive, poziţie pe care îndrăzneţul Macron a criticat-o fără ezitare - la fel cum a procedat şi cu Putin. Avem, deci, un Cocoş galic ales în anul Cocoşului de foc, greu, dacă nu imposibil de intimidat.
Daca nu aveti un cont, va puteti inregistra 
