Valea Jiului a fost, până nu demult, plămânul negru al ţării. Cum lacătele de pe minele de cărbune nu se văd, dovada că cele mai multe au fost închise vine din apa Jiului. E limpede, plină de păstrăvi, cum n-a mai fost din perioada interbelică.
Din păcate, ameninţată de distrugătorii de mediu, care lucrează, nestingheriţi, la ridicarea unei micro-hidrocentrale. După oprirea extragerii cărbunelui, majoritatea minerilor au luat drumul străinătăţii. Restul populaţiei aşteaptă să se întâmple ceva. Aşteaptă o rezolvare. Valea Jiului nu înseamnă numai cărbune. Are munţi şi păduri, privelişti de invidiat, tradiţii populare păstrate vii. Dacă, într-un sfert de secol, guvernele nu au ajutat cu nimic ţinutul trist al mineritului, e timpul ca situaţia să se schimbe. Valea Jiului şi a Jieţului pot deveni zone turistice fără egal. Momârlanii îşi duc turmele în munte, iar foştii mineri devin gazde de trei şi patru margarete în pensiunile care au început să răsară la poale de munte.
"Turismul şi creşterea tradiţională a animalelor ar fi principalele direcţii de salvare a Văii Jiului"
- Care sunt perspectivele Văii Jiului, când pe străzile din Petrila, Lupeni, Livezeni şi Vulcan, astăzi se văd doar elevii şi pensionarii?
- Deocamdată, perspectivele Văii Jiului sunt destul de sumbre! Lipsesc locurile de muncă. Din cauza închiderii minelor, numărul lor s-a redus extraordinar. La nivelul văii, la toate minele care mai sunt viabile, există locuri de muncă câte erau pe timpul lui Ceauşescu la o singură mină. De la 50.000 de slujbe minereşti, câte erau în 1989, astăzi mai sunt în jur de 5000 la toate minele, în principal la Livezeni şi Vulcan. Pe lângă minele care s-au închis deja, până în 2018-2020, minele Lonea, Petrila, Lupeni, Paroşeni şi Uricani vor fi închise. Odată cu ele, se vor închide şi întreprinderile auxiliare, unde lucrau mii de oameni. Aşadar, perspectivele sunt triste, un teritoriu plin de viaţă şi destul de bine plătit dispare.
- Ce au făcut guvernele pentru a ajuta acest "judeţ" aflat în cădere liberă?
- În campaniile electorale, politicienii au promis că vor face X, că vor face Y, dar nu s-a făcut nimic! Nici măcar parlamentarii şi miniştrii noştri nu au reuşit să facă ceva, cu excepţia guvernării din care a făcut parte doamna Elena Udrea. Dintre demnitarii de la Bucureşti, dânsa a făcut ceva concret. A făcut telegondola la Straja, a făcut telegondola la Obârşa Lotrului, a făcut telegondola la Vulcan, să întărească legătura între staţiunea Straja şi Pasul Vulcan. Din păcate, nu a avut timp s-o termine. Ar fi traversat unul dintre cele mai frumoase peisaje şi ar fi fost una dintre cele mai lungi pârtii de schi din România, de circa 3 kilometri! A făcut şi pârtii, nu spre sud, cum spuneau unii, ci spre nord. Mă gândesc la pârtia extraordinară de la Obârşia Lotrului, echivalentă cu pârtiile din Austria.
- Vorbiţi de cel mai important mijloc prin care se poate înlocui mineritul: turismul. Ştiu guvernanţii aceste lucruri?
"Cea mai mare greşeală a doamnei Ecaterina Andronescu de la PSD a fost desfiinţarea şcolilor profesionale"
- Care este, judecând după dinamica străzii, atmosfera de acum a oraşelor din zonă?
- Lumea este săracă şi astăzi în oraşele noastre. Cu toate acestea, supermarketurile sunt pline. Cu tineri, cu bătrâni, cu elevi, cu studenţii din Petroşani. Însă persoanele calificate, de 20, 30, 40 de ani au plecat. Nu mai sunt greve, nu mai sunt mineri, decât ici-colo... Sindicatele mai au unele iniţiative, dar nu mai pot face demonstraţii, nu mai vin nici puţinii mineri care au mai rămas; nu mai pot cere guvernului să nu închidă minele. Pe guvernanţi nu-i mai sperie valea noastră! Ştiu că abia ne ducem traiul. Nu mai există forţă de muncă disponibilă. Am avut nevoie de un om la spălătoria auto. Am căutat câteva săptămâni, dar degeaba. Abia în Uricani am găsit un băiat, a stat o lună şi apoi a plecat. Sunt şomeri, dar au ajutoare de la stat şi nu muncesc. Dacă aş deschide acum o nouă afacere şi aş avea nevoie de 40-50 de lucrători, ar fi imposibil, nu i-aş găsi. Nu găseşti strungari, şoferi, mecanici auto, ospătari. Nu găseşti! Cea mai mare greşeală pe care a făcut-o doamna Ecaterina Andronescu de la PSD a fost desfiinţarea, în anul 2009, a şcolilor profesionale. Din această cauză, peste 55.000 de elevi rămân astăzi în afara şcolii, deoarece nu au bani să urmeze liceele tehnice. Ca urmare, cum să găseşti meseriaşi în oraşele noastre?
"Faceţi drumuri, domnilor guvernanţi. Nu există turism fără asfalt!"
- Să admitem că guvernanţii actuali, aşa cum au promis, vor încerca să ridice Valea Jiului la un standard de viaţă mai bun. Care ar fi perspectivele acestui salt?
- Prima direcţie în care ar trebui să meargă noua putere este infrastructura. Drumurile din Valea Jiului sunt aproape distruse. Cum să faci turism fără ele? Între Tîrgu Jiu şi Petroşani se lucrează drumul de cinci ani şi nici acum nu s-a terminat. Practic, suntem izolaţi. Pe aici este legătura dintre Ardeal şi Muntenia. TIR-urile care vin din Balcani şi doresc să scurteze drumul pe Jiu sunt trimise pe Valea Oltului. În acest ritm, nu putem intra în circuitul naţional şi internaţional al mărfurilor şi turismului. Cu toate că între Petroşani şi Ardeal drumul este foarte bun. Valea Jiului, dacă ar avea drumuri, ar atrage mult mai mulţi investitori decât până acum. Un alt drum care trebuie terminat este Obârşia Lotrului-Petroşani, de 30 km. Din cauza lui, suntem evitaţi de turişti. În fine, a treia posibilitate: avem 15 km până la Pasul Vulcan-Schela (Gorj), peste Munţii Vâlcan, drumul pe care a luptat Tudor Vladimirescu, care aşteaptă să fie asfaltat. De la Valea de Peşti la Cheile Sohodolului (Gorj), altă direcţie, mai sunt 40 km care aşteaptă, de asemenea, să fie asfaltaţi. Gândiţi-vă: dacă drumurile ar fi puse la punct, ce trafic am avea pe timp de vară dintr-o parte în alta a munţilor! Iată unde stă tranzitul de turişti, pensiunile şi banii pentru localnici: în drumuri. Faceţi drumuri, domnilor guvernanţi, şi veţi aduce în acest loc câştigul marilor zone turistice! Nu există turism fără asfalt. Dacă aţi distrus mineritul, nu lăsaţi minerii să-şi rupă spatele prin Spania la căpşuni, aduceţi-i înapoi!
- În acest caz, Valea Jiului ar putea deveni cu uşurinţă un paradis turistic. Ce ar mai fi de făcut?
- Pe timpul lui Ceauşescu, era un singur primar în toată Valea Jiului, la Petroşani. Atât! Atunci s-au făcut extinderi de blocuri în noile oraşe: Lupeni, Vulcan, Uricani, Petrila, Aninoasa. Satele din zonă au devenit... străzi! Strada Jieţ, strada Răscoala, strada Cimpa, strada Dobreşti etc. Numărul locuitorilor a crescut şi aşa au ajuns să înfiinţeze noi primării. Astăzi, fiecare localitate urbană are primăria ei. Dar, cum spuneam, locuitorii au plecat în străinătate, iar primăriile consumă bani în mod inutil. În plus, nu mai pot solicita fonduri europene pentru zonele rurale, nemaifiind sate. Trebuie refăcută situaţia de odinioară: trebuie înfiinţat un singur municipiu, cu primarul lui: Petroşani! Ar fi bine să se refacă satele şi cătunele! Administraţia ar sta mult mai bine, întreaga vale ar avea de câştigat. Nu ca astăzi, cu şase primari! Uneori, primari de la partide diferite. Se înţeleg foarte greu sau nu se înţeleg deloc.
- Ce ar trebui să mai ştie guvernul, în cazul în care ar dori să ajute la refacerea Văii de odinioară?
- Să urmărească îndeaproape închiderea minelor. Acum se întâmplă lucruri scandaloase. Rămân în urmă dezastre! Peste tot sunt construcţii abandonate, o privelişte dezolantă. Departe de a fi vorba de ecologizare. Locul fostelor mine trebuie sădit cu iarbă sau, dacă nu se poate, trebuie pregătit pentru construcţia unor hale moderne, a unor parcuri industriale. Numai aşa ne vor căuta noii investitori.
- Pe scurt, cum vedeţi începerea unei noi istorii în Valea Jiului? Este posibil aşa ceva?
- Este! Să dispară municipiile! Să apară satele de odinioară! Să avem un singur primar, la Petroşani! Domnule Dragnea, am înţeles că sunteţi adeptul descentralizării. Veniţi să ne vizitaţi şi veţi face un lucru istoric. Rugaţi parlamentarii dv. să voteze în favoarea noastră! Nu pierdeţi ocazia!
Daca nu aveti un cont, va puteti inregistra 
