Pavel Stratan - "Numai ce-i cântat cu sufletul ajunge la sufletul altcuiva"
Pavel Stratan n-ar mai avea nevoie de prezentări. L-am adoptat de cum a cântat prima oară pe scenele noastre, melodiile lui tandre şi pline de haz. Dar tocmai pentru a-i înţelege mai bine cântările pline de amintiri din copilărie, îi reluăm, pe scurt, firul biografiei. S-a născut pe 11 noiembrie 1970, în Nişcani, raionul Călăraşi, Republica Moldova. Acolo şi-a încercat pentru prima dată talentul, pe scena şcolii. Avea 7 ani şi o chitară cât el de mare, de care era tare mândru. ?n doar câteva clipe, a reuşit să-şi cucerească colegii şi a hotărât pe loc că vrea să devină artist. Apoi, pe la începutul anilor '80, a început să compună primele cântece. ?n 1996, apare pentru prima dată pe "scena mare", dar nu în postura de cântăreţ, ci în cea de magician. Absolvise Academia de Muzică, Teatru şi Arte Plastice, şi pe lângă muzică, scamatoria era o altă mare pasiune a lui. Cum muzica nu îi dădea însă pace, se apleacă din nou asupra notelor şi, în 2002 lansează primul lui disc în Republica Moldova - "Amintiri din copilărie". Succes fulminant!, căci discul se vinde în peste 50 de mii de exemplare, extrem de bine pentru modesta piaţă muzicală moldovenească. Albumul avea să apară doi ani mai târziu şi în România, unde s-a bucurat de acelaşi succes nebun. Cum să nu-ţi placă nişte melodii şugubeţe, în care e vorba chiar de copilăria ta. Plus bucuria de-a înţelege, de data asta prin muzică, că Prutul nu desparte, ci leagă, acelaşi neam. Aşa se face că melodii precum: "Eu Beu", "Tata", "M-am născut de ziua mea" au devenit şlagăre româneşti. "La mine, dintr-o sută de cântări, 99 sunt cu lacrimi. Aşa am fost întotdeauna, şi oamenii simt imediat asta şi se emoţionează şi ei, odată cu mine ...", spunea Stratan într-un interviu acordat în 2004, chiar revistei "Formula AS".
?ncântat de succesul obţinut cu cele două discuri ale sale, Pavel continuă în aceeaşi notă. ?n 2005, el îşi lansează cel de-al treilea album, "Amintiri din copilărie 3", chiar la Sala Palatului din Capitală, plină până la refuz. Succesul a fost enorm. Deşi s-a insinuat că promovarea, foarte bine făcută, dusese la creşterea încasărilor, secretul noului triumf al lui Pavel Stratan a fost tocmai sensibilitatea şi autenticitatea muzicii lui. "Numai ce-i cântat cu sufletul ajunge la sufletul altcuiva", se confesa el încrezător în emoţia pe care muzica trebuie să o conţină, pentru a ajunge la ascultători.
Cel mai recent disc al lui, "Amintiri din copilărie 4", a apărut în 2011, an în care se mută cu întreaga familie în România. A făcut această mişcare pentru a fi mai aproape de casa de discuri "Cat Music", care îi reprezintă atât pe el, cât şi pe fiica lui, Cleopatra (acum în vârstă de 13 ani), devenită şi ea vedetă la doar trei ani, mulţumită melodiei "Ghiţă". Fetiţa intra atunci chiar şi în Cartea Recordurilor, căci era cea mai tânără cântăreaţă, cu vânzări record de CD-uri. Cleopatra nu a moştenit însă tot talentul tatălui ei. Fratele ei, Cezar (şapte ani), pare a fi deopotrivă de dăruit. El cântă la chitară de la doi ani şi recită poezii cu patimă.
Discul cu numărul patru al lui Pavel Stratan nu a mai avut parte, însă, de succesul primelor lui albume, şi o vreme, artistul a intrat într-un con de umbră. Nu a renunţat însă de tot la muzică şi a cântat melodii în colaborare cu alţi artişti, precum CRBL, Alessia, Kapushon, Anna Lesko şi alţii.
(Pavel Stratan cântă pe 27 septembrie, ora 23, la Berăria "H". În seara spectacolului, intrarea este liberă, până la ora 20.30, apoi se vor vinde bilete. Biletele costă 15 lei şi le puteţi găsi online pe bilete.ro şi iabilet.ro, sau direct la Berărie.)
ZDOB şi ZDUB
S-au remarcat încă din 2005, când formaţia se clasa pe locul 6 la Eurovision cu "Bunica bate doba". Înzestraţi cu un talent uriaş, nu le-a fost greu să se strecoare în inimile românilor, care, şi în cazul lor, "au secat Prutul dintr-o sorbire".
Trupa a fost înfiinţată pe la începutul anilor '90, de trei prieteni: Roman Iagupov (solist vocal), Mihai Gîncu (chitară-bas) şi Anatol Pugaci (tobă), colegi de şcoală, în localitatea Străşeni, nu departe de Chişinău. "Băteam ritmul pe cărţi, în loc de tobe, şi cântam în microfoane antediluviene. Instrumente proprii nu aveam, în afară de furculiţe, linguri, cărţi şi o chitară acustică foarte chinuită. Toate creaţiile noastre le înregistram la un magnetofon «Electronica 302M»", povestea Roman, solistul trupei. Cu toate aceste impedimente, au ajuns însă departe, căci pe lângă sonurile şi ritmurile tradiţionale, au cochetat şi cu rockul, inventând mereu noi sonorităţi, care au prins imediat la public.
La început, trupa s-a numit Santa Maria, şi a debutat în cadrul festivalului "Ave Beatles", de la Chişinău, în 1990, pe nişte instrumente împrumutate. Încurajaţi de modul în care au fost primiţi de public, şi-au cumpărat instrumente proprii şi, în 1994, şi-au luat numele de Zdob şi Zdub, lansând primul album, "Hardcore Moldovenesc", în 1996. Nu au reuşit să devină cunoscuţi peste noapte. Dar melodia "Boonika Bate Doba" (2005), pe care au cântat-o pe scena Eurovisionului, le-a deschis drumul către succes. Până astăzi au concertat în peste 20 de ţări europene. ?n 2010, au lansat un album în limba rusă, numit "Beloe Vino/ Krasnoe Vino" ("Vin alb/ Vin roşu"), iar doi ani mai târziu, scoteau sub egida casei de discuri germane "Asphalt Tango Records", un album în engleză, intitulat "Basta Mafia!". În 2015, cu ocazia albumului aniversar " 20 de Veri", au revenit la dulcele grai moldovenesc, căci cine alţii decât moldovenii şi românii îi ascultă şi îi iubesc cu adevărat, de atâta vreme?...
Azi, din trupa iniţială mai fac parte doar Roman Iagupov şi Mihai Gîncu. Lor li s-au alăturat în decursul timpului patru nou veniţi: Sveatoslav Stăruş (chitară), Andrei Cebotari (tobe), Valeriu Mazîlu (trompetă, cimpoi) şi Victor Dandeş (trombon şi instrumente populare).
La concertul din Bucureşti, artiştii basarabeni vor cânta atât melodii noi, cât şi hiturile care i-au... consacrat: "DJ Vasile", "Zdubii bateţi tare" sau "Bunica bate doba".