- Există viaţă extraterestră? Cum arată vieţuitoarele sau fiinţele de pe alte planete? Ce fel de aer respiră? Sunt ele şi pe Pamânt? Sunt printre noi sau în adâncul Terrei? Au fost şi-au plecat, lăsând semne în urma lor? Câteva descoperiri din România, despre care s-a vorbit pe larg, se bucură în prezent de interesul unor cercetători străini -
Un loc necunoscut, izolat de 5,5 milioane de ani, ca o capsulă nedetectată a timpului, a fost descoperit în România. Un loc ce ascundea un secret incredibil. El a ieşit la lumină când s-a hotărât construirea unei termocentrale şi s-a dispus efectuarea de foraje. În timpul lucrărilor a fost descoperită o cavitate la 20 de metri adâncime. Aici se află o peşteră, lungă de 220 de metri, în care oxigenul este prezent în proporţie de doar 10%, bioxidul de carbon 2-3,5%, metanul 1-2%, iar hidrogenul sulfurat 8-12 mg/l.
Peştera Movile (s-a scris mult despre ea în presă) se află lângă Mangalia şi a fost descoperită în 1986, de Cristian Lascu, reputat speolog, redactor şef al revistei National Geographic România şi preşedinte al Grupului pentru Explorări Subacvatice şi Subterane (GESS). Unicitatea ei mondială constă în faptul că aici s-au descoperit forme de viaţă care trăiesc pe baza procesului de chimiosinteză. S-au descoperit 35 de specii noi, necunoscute lumii ştiinţifice. Miriapode, melci, singurul scorpion de apă dulce, prima lipitoare cavernicolă din lume, o specie nouă de păianjen ş.a. În lipsa vederii, vieţuitoarele se bazează pe simţul tactil, având antene lungi. Toate sunt depigmentate, având o culoare pală.
NASA în România
La început, totul părea incredibil, încât timp de mai mulţi ani, descoperirea a fost primită cu neîncredere în mediul academic românesc. S-a întâmplat, însă, o adevărată minune: un grup de cercetători de la NASA (National Aeronautics and Space Administration), care studiază posibilitatea vieţii extraterestre, au venit în România pentru a cerceta peştera. Oamenii de ştiinţă americani au fost surprinşi şi fascinaţi de ce au găsit, în final ajungând la concluzia certă că viaţa poate exista şi în absenţa oxigenului. Astfel, posibilităţile de existenţă a vieţii extraterestre cresc considerabil.
În atenţia întregii lumi
Din 1992, reputate publicaţii şi canale de televiziune din întreaga lume au început să scrie articole, să publice studii şi să facă filme, Peştera Movile primind, în acest fel, recunoaştere şi apreciere internaţională. Pe tema aceasta, cercetătorul român Şerban Sârbu a publicat un studiu în prestigioasa revistă ştiinţifică "Science".
Discovery, BBC, Televiziunea Franceză ARTE, televiziunea germană au făcut filme documentare. S-au scris articole în "National Geographic", "Life", "New York Times", "Le Monde", "La Recherche", "Stern", "Der Speigel", "Geo", "Economist" ş.a., în care se apreciază că viaţa din peşteră este una dintre cele mai mari descoperiri ştiinţifice ale secolului XX. S-au pus chiar bazele unei ştiinţe noi prin studierea acestui ecosistem complex, de peste 100 de specii: xenobiologia. Cercetătorul român Radu Popa are singurul curs de xenobiologie din lume, pe care îl ţine la Portland State University.
Specialiştii de la NASA, împreună cu oameni de ştiinţă şi speologi din România, SUA şi Italia, au făcut cercetări şi în peşterile Lechuguilla, din New Mexico, SUA, cu o lungime de 220 km, şi în Peştera Frasassi, din Munţii Apenini din Italia. Şi acolo au fost descoperite forme de viaţă similare, în emanaţiile de sulf existente. Hidrogenul sulfurat se găseşte în cantităţi mari în adâncurile Mării Negre. Probabil, printr-o fisură de adâncime a ajuns şi în peşteră, apa din ea fiind sulfuroasă şi termală (temperatura este de 21°C). S-a descoperit şi o peliculă cu o consistenţă cremoasă şi plină cu microorganisme, care este sursa de hrană a vietăţilor subterane.
Cercetătorii de la NASA au tras concluzia că acesta ar fi singurul loc din întreaga lume unde viaţa ar putea să continue chiar şi în urma unui atac nuclear. În peşteră nu s-au găsit urme de radiaţii, asta în condiţiile în care solul României conţine izotopi radioactivi după dezastrul de la Cernobîl. Imagini din peştera Movile pot fi văzute la sediul GESS din Mangalia.
Artefacte extraterestre la Aiud
În 1973, într-o carieră de pietriş de pe malul Mureşului, la o adâncime de 10 metri, au fost găsite trei piese din aluminiu, lângă scheletul unui mamut. Obiectele prezintă orificii şi goluri cilindrice. La una dintre piese, două din goluri se îmbină în unghi drept. S-au făcut analize metalografice de către cercetătorii de la Institutul de Fizică Atomică Măgurele şi s-a constatat că aliajul conţine 90% aluminiu, staniu şi încă alte 11 elemente. La aceleaşi concluzii au ajuns şi inginerii din Baia Mare şi de la "Alro" Slatina. Datarea după stratul pietrificat a indicat o vechime mai mare de 100.000 de ani, ori, din cât se ştie oficial, aluminiul a fost obţinut prima dată în laborator abia în 1825, de fizicianul şi chimistul danez Hans Christian Orsted. Şi abia după 1883, a început fabricarea lui pe scară industrială. În plus, este nevoie de tehnologii complexe pentru a realiza un aliaj între aluminiu şi staniu. Iar cadmiul a fost descoperit abia în 1817. Aluminiul formează la suprafaţă un strat de oxid protector. El oxidează în timp îndelungat în profunzime, or grosimea stratului la obiectele găsite era de aproximativ jumătate de centimetru, ceea ce indică o îmbătrânire a metalului. Vechimea era cu mult mai mare de 100 de ani.
Oamenii de ştiinţă de la Lausanne studiază piesele
Obiectul numit şi "călcâiul de la Aiud" a ajuns la Lausanne, în Elveţia, unde s-a făcut datarea cu carbon 14. Cercetătorii elveţieni au stabilit o vechime de... 250.000 de ani. După 2007, presa străină s-a interesat de piesele de la Aiud. Acestea fac parte din categoria "artefactelor anomalie" cunoscute sub denumirea de "ooparts" (Out of Place Artefacts).
În cartea publicată la zece ani de la descoperire, în anul 1983, "Enigme în galaxie", Florin Gheorghiţă făcea pentru prima dată o prezentare a unuia dintre obiecte, însoţită şi de un desen. Un specialist în tehnică aviatică a sugerat că obiectul ar putea fi talpa unuia din suporţii de aterizare de la un aparat de zbor. (Seamănă cu talpa de aterizare a modulului cu care s-a aselenizat pe Lună.)
Gheorghe Cohal, directorul asociaţiei ufologilor români, spune că: "În cazul în care substanţele din compoziţia acestei bucăţi de aluminiu nu au fost fabricate pe Pământ, logica spune că ea provine din altă parte din Univers." Profesorul şi scriitorul Dan Farcaş afirmă: "«Călcâiul» nu pare fabricat pe Pamânt, şi de aceea s-a speculat că un mamut ar fi atacat un ozn. A lovit ozeneul şi a reuşit să desprindă tălpica, înainte ca acesta să îşi ia zborul". Artefactele sunt expuse la Muzeul de Istorie din Cluj-Napoca. În Aiud, puteţi vizita cetatea medievală, a cărei construcţie a început în secolul XIV, pe locul unei foste aşezări daco-romane.
În concluzie, descoperirea de la Peştera Movile demonstrează că viaţa poate fi şi altfel decât ştiam până acum şi că ar putea exista şi în alte părţi din univers, poate chiar în sistemul nostru solar. Iar piesele de la Aiud ne duc cu gândul fie că aici a trăit o civilizaţie avansată, fie că piesele provin de la o civilizaţie extraterestră.
Ion Zaheu şi Ştefan Nic
Daca nu aveti un cont, va puteti inregistra 
