Vestea mult aşteptată la cea de-a 88-a ediţie a Premiilor Oscar a făcut, deja, înconjurul planetei: Leonardo DiCaprio a luat, în sfârşit, marele premiu pentru interpretare! A primit această distincţie pentru felul în care a intrat în pielea lui Hugh Glass, un comerciant de blănuri, abandonat de camarazi în pădure, şi care din dorinţa de a se răzbuna, străbate trei sute de kilometri târâş (la propriu). Fanii lui DiCaprio au considerat că premiul i se cuvine din două motive: rolul din "The Revenant" a fost foarte greu, mai ales fizic, actorul fiind nevoit să joace în condiţii foarte dure, şi în al doilea rând, are deja la activ multe roluri de excepţie, ignorate de juriu, nu se ştie prea bine de ce, de fiecare dată. Pe de altă parte, cârcotaşii spun că DiCaprio nu face un mare rol, tot cade şi se ridică şi se târăşte, jucând un personaj destul de nenuanţat. Cât despre multele nominalizări din trecut, ei amintesc faptul că actori de mare anvergură au ştiut să aştepte: Peter O'Tool a avut opt nominalizări şi niciun premiu, Paul Newman, 9 nominalizări şi un premiu mai degrabă de consolare, spre sfârşitul carierei, iar Al Pacino abia la a opta nominalizare a fost şi el premiat! DiCaprio, la cei 41 de ani, are cariera încă înainte, deci, unde-i graba? Premiul putea să meargă foarte bine şi la Eddie Redmayne, pentru rolul mult mai complex din filmul "Daneza", dar juriul a hotărât altfel. Aşa că DiCaprio a urcat, în sfârşit, pe scenă, într-un costum negru, Armani, simplu, dar foarte elegant, şi şi-a luat statueta de aur, mulţumind marelui regizor Scorsese, cel care l-a năşit într-ale cinematografiei, şi anunţând că... încălzirea globală e reală şi ne afectează pe toţi. (Acelaşi mesaj pe care l-a rostit şi la Davos, în calitatea lui, lăudabilă, de apărător al naturii.) În ce priveşte premiul, juriul putea să îi dea cu mult mai multă îndreptăţire Oscarul în urmă cu 20 de ani, când îl nominalizase, prima dată, pentru rolul din "Necazurile lui Gilbert Grape", scutindu-l de un premiu discutabil. "The Revenant" a mai luat două premii, pentru cea mai bună regie (Alejandro Gonzalez I?arritu) şi singurul pe care îl merita cu adevărat: cea mai bună imagine, cu adevărat impresionantă, datorată lui Emmanuel Lubezki. La premiul pentru cea mai bună interpretare feminină, lucrurile au stat exact pe dos. Trofeul a fost luat de Brie Larson, o actriţă apărută parcă de nicăieri, aflată la prima nominalizare. Rolul ei în "Room" a fost al unei mame sechestrate alături de copil, care în cele din urmă reuşeşte să se salveze. Un rol dramatic, jucat excelent, deşi competitoarele au fost le fel de puternice - în special Cate Blanchett, în "Carol" şi Jennifer Lawrence, în "Joy". Şi dacă la rolurile principale câştigătorii erau previzibili, la rolurile secundare emoţiile au fost mai mari, pentru că a fost un număr mare de candidaţi. În cele din urmă, pentru rol secundar feminin a câştigat Alicia Vikander (din "Daneza"), iar pentru rol secundar masculin, Mark Rylance, în rolul spionului rus din "Podul spionilor", de altfel singurul "lucru bun" din filmul lui Spielberg.
Înainte de a anunţa marele câştigător la capitolul "film", ar mai fi de menţionat că "Mad Max" a luat cele mai multe premii, şase în total, în majoritatea lor tehnice: pentru cel mai bun mixaj de sunet, cel mai bun montaj video etc. Asta, în timp ce filmul "Ex Machina" le-a suflat de sub nas premiul pentru cele mai bune efecte vizuale unor grei, precum "Războiul Stelelor" sau "Marţianul". Aşa se întâmplă când efectele sunt folosite doar pentru a-i da spectatorului un pretext pentru pop-corn...
Cel mai bun film
Şi Oscarul merge la... (suspans)... "Spotlight"! Să fii jurnalist, ca mine, şi să vorbeşti despre acest film e complicat, pentru că este greu să nu fii subiectiv. Filmul prezintă în amănunt investigaţia şi viaţa de redacţie a unei echipe de jurnalişti de la "Boston Globe", care a dus la dezvăluiri şocante despre preoţii catolici vinovaţi de sute de abuzuri sexuale în parohiile deţinute. Nu este un mare film, dar a fost cel mai bun şi miza lui este una reală. De altfel, ca urmare a premiului, Vaticanul a reacţionat prompt, spunând că regretă situaţia... ("Situaţia", adică sute de copii rămaşi cu traume, în urma unor abuzuri sexuale, despre care nu au putut spune nimănui, nimic, ani de zile.) "Spotlight", adică "Reflector", numele rubricii din ziarul american, a deschis o cutie a Pandorei şi calea de a se face dreptate, chiar şi tardiv, într-o problemă gravă.
Nu putem închide această galerie a premianţilor, fără să nu ne bucurăm pentru Levente Molnar, clujeanul care a jucat în "Fiul lui Saul", recompensat cu un Oscar, la categoria "Cel mai bun film străin". De săptămâna viitoare, îl puteţi vedea în toate cinematografele din ţară pe talentatul Levente Molnar, în acest film memorabil.
Marii pierzători
Din păcate, alături de marii învingători, anul acesta au fost şi câţiva mari pierzători sau, mai degrabă, nedreptăţiţi. Merită amintiţi pentru că dincolo de premii, părerea şi admiraţia publicului contează mai mult. Cel mai nedreptăţit a fost Tom Hardy, care în "The Revenant", a făcut un excelent rol secundar, mai pregnant şi mai viu chiar şi decât DiCaprio, în rolul principal. La aceeaşi categorie putea să câştige şi Sylvester Stallone, numai că juriul nu a fost nostalgic. Kate Winslet, transformată şi stăpână pe rol, în "Steve Jobs", sau Jennifer Jason Leigh, în "Cei 8 odioşi", filmul lui Tarantino, puteau la fel de bine să fie pe scenă, cu trofeul în braţe.
În această ediţie, în care premiul pentru cel mai bun film şi cel mai bun regizor au fost date unor filme diferite, George Miller putea să primească, la fel de bine, trofeul celui mai bun regizor, pentru "Mad Max". Şi asta nu doar pentru nostalgicii lui "Mad Max", cu Mel Gibson în rol principal, dar filmul este un spectacol realizat cu multă măiestrie. Poate că membrii juriului nu au apreciat prea tare genul filmului - de acţiune, sau poate pur şi simplu, l-au perceput pe australianul Miller, ca pe un outsider.
La categoria "Cea mai bună coloană sonoră" Ennio Morricone a câştigat nu doar pentru că, la vârsta senectuţii, merita un astfel de premiu pentru întreaga carieră, ci şi pentru că a fost cel mai bun din competiţie. La categoria "Cel mai bun cântec", au fost doi mari pierzători: în primul rând, Simple Song # 3, din filmul "Tinereţe", peliculă în mod ciudat nominalizată doar la această categorie (deşi Michael Caine face un rol impresionant, şi povestea, cu mici derapaje liricoide, e plină de miez şi nostalgie felliniană), în al doilea rând, Lady Gaga, cu al ei "Till it happens to you", cu care, de altfel, "a rupt", chiar şi fără premiu, scena Oscar-urilor, reuşind un moment foarte emoţionant.
Cam aceştia au fost premianţii, cu şi fără premii Oscar, de anul acesta. Şi dacă nu sunteţi cinefil, puteţi "viziona", măcar în revistele ilustrate, câteva dive în rochii superbe, pe covorul roşu: Cate Blanchett, într-o rochie Armani şi bijuterii Tiffany, Jennifer Lawrence, cu o rochie Dior şi bijuterii Chopard, Naomi Watts, într-o rochie Armani Privé, cu bijuterii Bulgari, sau blonda Charlize Theron, în rochie roşie, Dior. Puteţi să vă luaţi şi pop-corn: e la fel de palpitant ca la orice block-buster de la Hollywood.