Sănătate cu alimente - ASTMUL

- Este printre primele afecţiuni activate de clima toamnei. Pe lângă medicamentele uzuale, o dietă alimentară corectă poate fi, adesea, de un folos decisiv -

Pentru numeroşii copii şi adulţi care suferă de astm, respiraţia nu este o funcţie normală a organismului, ci un adevărat chin. Ei au de su­portat o tuse cronică, însoţită de zgomote şuieră­toare, deficienţă respiratorie, o senzaţie de apăsare pe piept, precum şi teama permanentă de o posibilă criză de astm. Această boală, activată puternic de anotim­pul rece, provoacă inflamarea bron­hiilor, îngreunând inspiraţia şi expiraţia. Inflamarea face ca bronhiile să se umple cu un mucus vâscos, care creează dificultăţi suplimentare circulaţiei aeru­lui pe căile respiratorii. Iritându-se, ele devin mai sen­sibile pentru diverşi alergeni, cum sunt acarienii, polenul, epiteliile de animale, mucegaiurile, fumul de ţigară, aerul poluat din locuinţă şi din afara ei, frigul umed, chimicalele şi chiar mirosurile puternice. Toţi aceşti factori pot declanşa o criză de astm sau o rinită aler­gică. Res­ponsabilă pentru aceasta este histamina, un mediator chimic ce dă naştere manifestărilor aler­­gice, jucând un anumit rol şi în astm. Activi­tăţile sportive, infecţiile căilor respiratorii, aspi­rina, sulfiţii prezenţi în alimente, ca şi stresul pot duce de asemenea la apariţia crizelor de astm. În timpul crizei are loc o îngustare a căilor respi­ratorii, astfel încât cantitatea de aer care pătrunde în plămâni se micşorează. Există şi situaţii dra­ma­tice, când aportul de oxigen la organe este atât de limitat, încât este pusă în pericol însăşi viaţa pacientului. Astmul omoară mii de oameni în fiecare an.
În ultimul timp, mai exact din anii optzeci, boala afectează un număr din ce în ce mai mare de copii. E o tendinţă de creştere rapidă, ale cărei cauze medicii n-au reuşit să le elucideze, dar se poate presupune că noxele din aer şi hrana compusă din alimente tot mai îndepărtate de starea lor naturală influenţează inevitabil acest fenomen.
Desigur, este important să vă administraţi medica­ţia ce v-a fost prescrisă. Totodată, ar fi bine să vă veri­ficaţi meniul zilnic şi, eventual, să-i aduceţi câteva corecturi. Natura a pus în alimentele noastre substanţe cu virtuţi tămăduitoare. Unele dintre ele, cum sunt mineralele, provin din sol. Altele sunt "fabricate" de plante. Folosiţi posibilitatea de a vă ţine sub control astmul, alegând ceea ce vi se potriveşte din multitu­dinea de alimente cu proprietăţi vindecătoare pe care vi le oferă cu generozitate natura.

Alimente cu valoare terapeutică împotriva astmului

Ni se pare necesar să începem cu un avertisment: nu uitaţi că astmul vă poate ameninţa viaţa, de aceea vă îndemnăm să urmaţi indicaţiile medicului dvs. Doctorii recomandă fie inhalatoarele cu bronhodila­tatoare pentru lărgirea căilor respiratorii, fie cortico­steroizii, care combat inflamaţia. Noi v-am sfătui to­tuşi să căutaţi un medic generalist, familiarizat şi cu terapiile naturale. În orice caz, unul din preparatele farmaceutice utilizate în inhalatoare ar trebui, pe cât posibil, evitat. Este vorba de Salmeterol (Serevent). Un grup de cercetători americani a analizat rezultatele a 19 studii, la care participaseră ca subiecţi peste 33.000 de astmatici. Specialiştii au putut constata că Salmeterol ameliorează simptomele la o parte dintre pacienţi, în vreme ce la alţii ele se agravează până la limita riscului de deces.
Dacă veţi explora şi modalităţile naturale de luptă contra astmului, ca­re au avantajul de a fi lipsite de efec­te secundare, veţi afla că o serie în­trea­gă de ali­men­te reuşesc de mi­nu­ne să reducă inflamaţiile, să elibe­re­ze bronhiile şi să uşureze respira­ţia. Le puteţi întrebuinţa oricând ca ad­ju­vante, în completarea trata­men­te­lor indicate de medici. Încercaţi cu cele pe care vi le prezentăm în continuare.

*** Cafeaua, ceaiul şi alte surse de cofeină
Încă de pe la mijlocul secolului 19, suferinzii de astm apelează la ceaiul şi cafeaua tare, pentru a-şi ate­nua simptomele bolii. În ultimii ani, cercetătorii au studiat comparativ acţiunea cofeinei şi cea a teofilinei (un bronhodilatator administrat cu ajutorul inhalato­rului şi obţinut din aceleaşi plante ca şi cofeina). Concluzia: cofeina reuşeşte să amelioreze simptome­le astmului cel puţin la fel de bine ca bronhodilata­torul. Trecând în revistă statisticile medicale întoc­mite în SUA pe parcursul a trei decenii, specialiştii au remarcat faptul că, la astmaticii care consumau cafea în mod regulat, simptomele au scăzut în inten­sitate cu 29%, în com­paraţie cu tovarăşii lor de suferinţă care nu obiş­nuiau să bea licoarea nea­gră. Ar mai fi de adăugat un amănunt demn de re­ţinut: cafeaua, ceaiul, ră­coritoarele cu cofeină, ca­cao şi ciocolata amăruie conţin atât teofilină, cât şi teobromină, un alcaloid ce are, la rândul său, efect antiastmatic.
Puteţi bea două sau trei ceşti de cafea, dacă sim­ţiţi că vă ameninţă o criză de astm şi nu aveţi inhalatorul la îndemână. Cafeaua are cea mai mare concentraţie de cofeină - aproximativ 100 miligra­me la o ceaşcă - în timp ce 340 mililitri de răcori­toa­re tip Cola, o ceaşcă de ceai sau una de cacao con­ţin abia în jur de 50 mi­ligrame. Ciocolata e şi mai puţin efi­cien­tă: mâncând 40 grame, veţi obţine o cantitate de co­feină apropiată, însă nu egală cu cea existentă în por­ţia de băutură răcoritoare, menţionată anterior. Ori­cum, n-ar trebui să întreceţi măsura, întrucât co­feina poate pro­voca - după cum bine ştiţi - ner­vozitate şi insomnie.

*** Ardeii iuţi şi hreanul
Mâncărurile cu gust iute pot uşura respiraţia bol­navilor de astm, afirmă dr. Richard N. Firshein, di­rector medical la Center for Comprehensive Medicine din New York şi autorul cărţii intitulate "Reversing Asthma" ("Inversând evoluţia astmului"). Putem enumera aici ardeii iuţi, felurile de mâncare condi­men­tate cu ei şi hreanul. Dacă vă plac alimentele foar­te iuţi, ar trebui să încercaţi wasabi, hreanul ja­ponez. Studiile au arătat că el produce ameliorări în alergii cum este febra fânului, ceea ce înseamnă că poate fi de ajutor şi în astm. Se găseşte în hipermar­keturi şi poate fi mâncat cu biscuiţi săraţi sau cu sushi. O altă variantă ar fi să-l încorporaţi într-un sos.

*** Citricele, căpşunile, broccoli şi alte alimente bogate în vitamina C
Vitamina C împiedică eliberarea de histamină, care poartă vina pentru respiraţia şuierătoare, lăcrima­rea ochilor şi curgerea nasului. De aceea, această vi­ta­mină reprezintă un foarte mare ajutor pentru ast­matici.
Studiile clinice au pus în evidenţă faptul că admi­nistrarea de vitamină C (ca şi de vitamină A şi carote­noi­de) poate influenţa intensitatea simptomelor de astm. În anul 2004, cercetătorii au examinat peste 4.000 de copii, concluzia fiind următoarea: cu cât ni­velul vitaminei C în organism este mai redus, cu atât creşte probabilitatea diagnosticării cu astm. Un nou studiu a fost efectuat în 2007, de astă dată subiec­ţii fiind adolescenţi. El a arătat că participanţii la care aportul de antioxidanţi, cum este şi vitamina C, era minim, exista un risc sporit de apariţie a proble­melor respiratorii, inclusiv a astmului.
În alimentele cu un conţinut ridicat de vita­mină C se găsesc de regulă şi flavonoide, care blochează de asemenea eliberarea de histamină. Pentru acest motiv, astmaticii ar trebui să mănân­ce broccoli, roşii, do­vleac, pepene galben, căp­şuni, grepfruit, kiwi, porto­cale, papaia, ardei graşi (de preferinţă roşii), varză de Bruxelles şi cartofi dulci. Fructul ama­zo­nian camu-camu conţine o cantitate mai mare de vitamină C decât toate celelalte fructe şi le­gume, însă din păcate el este greu de procurat.

*** Ceapa şi usturoiul
Dr. Walter Dorsch, de la Universitatea Jo­han­nes Gutenberg din Mainz, a identificat în ceapă şi în sucul de ceapă compuşi cu acţiune antiinfla­matoare. El a descoperit că tio­sul­finaţii şi cepe­nele din ceapă reduc infla­ma­ţiile şi combat ast­mul. Pe lângă aceasta, modesta le­gumă din bucă­tăria noas­tră este bogată şi în quer­cetină, o altă sub­stan­ţă cu efect anti­in­flamator. Cea­pa v-o ofe­ră din bel­şug, este probabil sursa cea mai bună şi cu sigu­ranţă cea mai ieftină.
De secole, oameni au între­buinţat cu succes cea­pa şi us­turoiul în lupta lor contra ast­mului. În cartea sa "Otzar Ha­chayim", ("Tezaurul vieţii"), apărută în 1683, rabinul Jacob Zahalon scria că usturoiul şi ceapa au o acţiune be­nefică în astm şi neutralizează otrăvurile. Folo­siţi-le şi dvs., pentru a vă condimenta salatele, sosul de roşii, supele sau legumele fierte. Ori, pur şi simplu, luaţi un căţel de usturoi şi frecaţi cu el o felie de pâine prăjită.

** Alimentaţia săracă în grăsimi
Consumând alimente sănătoase şi sărace în gră­simi, cum sunt legumele şi fructele, aveţi mai multe şanse să vă controlaţi astmul, deoarece ele vă ajută să menţineţi greutatea corporală în limite normale. În cadrul unui studiu, la care au participat peste 3000 de pacienţi diagnosticaţi cu astm, s-a constatat că supra­ponderalii prezentau simptome mai grave şi mai per­sistente, luau doze mai mari de medicamente pen­tru a obţine o ameliorare şi lipseau mai des de la locul de muncă decât astmaticii normoponderali.

** Somonul şi alţi peşti graşi
Dacă simptomele dvs. de astm se activează în urma unui program sportiv, vă pot fi de ajutor acizii graşi nesaturaţi Omega-3. Iniţiatorii unui studiu efec­tuat cu participarea a 20 de sportivi de perfor­man­ţă (dintre care 10 prezentau simptome de astm după an­trenament) au recomandat subiecţilor o cură de trei săptămâni (repetată apoi, după o pauză de o săptă­mână), în cursul căreia o parte dintre sportivi luau capsule cu ulei de peşte, iar alţii primeau un placebo pe bază de ulei de măsline. Cei trataţi cu ulei de peşte au înregistrat în finalul experimentului o reducere cu 80% a manifestărilor bolii. Capsulele de Omega-3 con­ţineau acid eicosapentaeonic (EPA) şi acid doco­sa­hexeonic (DPA). Ambii sunt prezenţi, în cantităţi mari, în somon, macrou, ton şi sardine.

** Cojile de citrice
Citricele au de oferit mai mult decât pulpa lor plină de vitamine. Coaja conţine o hidrocar­bură cu gust amărui, limonina, care poate cal­ma crizele de astm, în special pe cele provo­cate de poluarea aerului. Dr. Ehud Keinan de la Israel Institute of Technology a experimen­tat cu şobo­lani, observând că, după ce inhala­seră limonină, animalele erau vizibil protejate împotriva inflamaţiilor bronşice.
Îndoiţi între degete o bucată de coajă şi in­spi­raţi cu prudenţă norişorul de compuşi aro­matici care se degajă, încercând să vă daţi sea­ma dacă vă ajută sau nu. Cojile de citrice se pot şi mânca, însă trebuie să fie mai întâi bine spălate, pentru a îndepărta pesti­ci­dele. O altă sugestie: radeţi cojile de lămâie, portocală sau grepfruit şi amestecaţi-le în clătite şi omlete, în aluatul de pâine şi prăjituri, în orezul fiert şi dressing-ul pentru salată. Une­ori, limonina nu are nu­mai efecte be­ne­fice în astm, ci con­tribuie şi la pre­ve­nirea cancerului mamar, de colon şi prostată. Întrucât substanţa pătrunde şi prin piele, zdrobiţi cojile de citrice şi puneţi-le în apa din cadă, înainte de a vă îm­băia.

* Halibutul, soia, spanacul şi alte alimente cu magneziu
Astmaticii au deseori un deficit de magneziu. Din studii reiese că un aport suplimentar de Mg îmbunătă­ţeşte func­ţionarea plămânilor. Mag­neziul este prezent în peştele oceanic numit halibut, ca şi în boabele de soia, spanac, fulgi de ovăz, musli, cartofi, nuci şi unt de arahide. Dar în cazul când observaţi că simptomele de astm vi se înrăutăţesc după ce aţi mâncat nuci, bineînţeles că va fi necesar să le evitaţi.

* Mierea
Auzim uneori spunându-se că mierea pusă în ceai ori în lapte sau chiar numai inspirarea parfumului ei ameliorează simptomele astmului. Un articol publicat în revista "Annals of Allergy, Asthma and Immuno­logy" ne informează că mierea este unul dintre cele mai îndrăgite remedii tradiţionale din Turcia, folosite pentru tratarea copiilor astmatici. Încercaţi-o şi dvs., eventual în diverse combinaţii: cu coji de citrice rase sau - de ce nu? - cu usturoi.

* Dieta mediteraneană
În insula Creta, sunt extrem de rare reacţiile aler­gice, de pildă astmul la copii. Specialiştii au dorit să afle dacă aceasta se datorează alimentaţiei de tip mediteranean. Ei au examinat 690 de copii cu vârste între 7 şi 18 ani, stabilind că 80% dintre ei mâncau de cel puţin două ori pe zi fructe proaspete, iar 68% - de două ori pe zi legume, provenite din culturi locale.
Un alt studiu a demonstrat că femeile însărcinate care s-au hrănit după modelul mediteranean în timpul gravidităţii au asigurat copiilor o stare bună de să­nătate. Un grup de cercetători spanioli a urmărit evo­luţia a 460 de copii, de la naştere până la vârsta de şase ani şi jumătate. Copiii ale căror mame aleseseră în perioada de sarcină o hrană mediteraneană de bună calitate s-au confruntat mult mai rar cu reacţii aler­gice, inclusiv cu simptome de astm.

* Musli, banane, cartofi şi alte posibilităţi de aprovizionare cu vitamina B6
Carenţa de vitamină B6 se află la originea unor reacţii inflamatorii grave - şi nu trebuie să omitem faptul că unele medicamente prescrise în tratamentul astmului epuizează tocmai rezervele de această vita­mină din complexul B. Doza zilnică recomandată se ridică la numai 2 miligrame. Pentru a vă asigura că v-aţi acoperit necesarul zilei, consumaţi dimineaţa câte­va linguri de musli îmbogăţit cu vitamine sau de fulgi de ovăz. Ca gustare luată între mese, alegeţi o banană. Presăraţi pe salată boabe de năut ori seminţe de floarea soarelui. Sau mâncaţi o porţie de cartofi la cuptor cu un piept de pui, un grătar de porc sau de vacă. Toate conţin vitamina B6. Dar, întrucât surplu­sul poate fi la fel de primejdios ca deficitul (şi anume, dăunează sistemului nervos), vă sfătuim să nu vă ad­ministraţi această vitamină sub forma unui su­pli­ment nutriţional decât dacă aveţi o prescripţie medicală.

* Nucile de Brazilia
Pe baza studiilor clinice recente, medicii au ajuns la concluzia că deficitul de seleniu poate avea drept consecinţă un astm cronic. Oligoelementul amintit este indispensabil pentru producerea unor enzime cu acţiune antioxidantă, capabile să neutralizeze radicalii liberi, care aduc diverse prejudicii organismului, printre altele putând de­clan­şa în anumite con­di­ţii şi simptome de astm. Seleniul se găseşte în nu­cile de Brazilia (o nucă de mărime medie cuprin­de 70 micro­grame de seleniu), în cod şi ton, precum şi în carnea slabă de vacă.

* Pătrunjelul
Peruanii obişnuiesc să amelioreze astmul cu suc de pătrunjel proaspăt stors, pe care îl încălzesc, ames­tecân­du-l cu lapte şi miere. Încercaţi să vă condimen­taţi ouăle, supele, salatele, sosurile pentru spaghete şi pe cele crude mexicane salsa cu pătrunjel. Sau prepa­raţi o delicioasă salată libaneză tabouleh, compusă din bulgur, pătrun­jel, ceapă şi roşii tocate.

* Vitamina E din legumele verzi
Mai multe studii confirmă legătura existentă între aportul de vitamină E şi astm. Această vitamină contri­buie la formarea unor substanţe care destind musculatura plă­mâ­nilor, eliberând căile respira­torii. Totodată, se presupune că ea anihilează radicalii liberi, apăruţi ca urmare a poluării ae­rului.
Cu prilejul unui studiu efec­tuat la Harvard School of Pu­blic Health, au fost exa­minate circa 77.000 de femei. Cel mai mic risc de astm l-au avut cele care îşi procuraseră prin alimentaţie cantităţi aprecia­bile de vitamină E. Autorii unui alt studiu au chestio­nat peste 68.000 de franţuzoaice asupra meniului lor zilnic. Ei au aflat astfel că femeile care se hrăneau din abun­denţă cu roşii, morcovi şi legume cu frunze verzi erau cel mai puţin ameninţate de astm.
Aici se cuvine făcută o precizare. Un experiment de laborator cu şobolani a dovedit fără drept de apel că vitamina E provenită din alimente (gama-tocofe­rolul) are o eficienţă superioară în combaterea aler­giilor şi astmului faţă de aceeaşi vitamină, ingerată sub forma suplimentelor nutriţionale (alfa-tocoferol). Le­gu­mele cu frunze verzi, ca de pildă spa­nacul, sunt adevărate bombe vi­ta­minizante, la fel ca şi germenii de grâu. Pe aceştia îi puteţi presăra pes­te fulgii de ovăz, salate, iaurt sau chiar îngheţată, iar la prepararea alua­tului pentru prăjituri, pâine sau clătite, vă sfătuim să înlocuiţi 1/2 cană de făină cu aceeaşi cantitate de germeni de grâu.

Alimente de consumat cu prudenţă
Dacă alimentele de care am vorbit până acum au darul de a vă uşura respiraţia, nu trebuie omis nici faptul că există unele care vă pot agrava simpto­mele de astm.

Sarea
Majoritatea oamenilor îngurgitează o cantitate de sare cel puţin dublă în raport cu necesarul lor real, introducându-şi astfel în organism aproximativ 4000 miligrame de sodiu zilnic, în loc de cele 1500 până la 2400 miligrame, recomandate de specialişti. Dacă suferiţi de astm, merită să faceţi un efort, pentru a restrânge consumul de sodiu. Specialiştii ne încredin­ţează că un regim desodat cu durata de două până la cinci săptămâni poate reduce inflamaţia bronhiilor, restabilind funcţionarea plămânilor. Evitaţi gustările tip fast-food, conservele de legume, supele concen­trate şi anumite sortimente de pâine. Optaţi pentru alimentele naturale, cum sunt legumele şi fructele proaspete, asezonaţi-le cu ierburi şi condimente în loc de ingrediente cu multă sare şi alegeţi o pâine mai pu­ţin sărată. Gândiţi-vă şi la mesele luate la restaurant: sunt o bombă de sodiu. Iată un motiv înte­meiat ca să mâncaţi acasă.

Laptele, ouăle, arahidele, nucile, soia, grâul, peştele şi fructele de mare
Numeroase persoane reacţionează alergic la alimentele enumerate mai sus. Ele pot declanşa crize de astm, afirmă specialiştii de la American Academy of Allergy, Asthma and Immunology din Milwaukee. Dacă observaţi o agravare a simptomelor după ce le-aţi consumat, ar trebui să daţi ascultare corpului dvs. şi să le evitaţi pe viitor.

Uleiul de floarea-soarelui, porumb sau şofrănel
Acizii graşi Omega-6 din aceste uleiuri favorizea­ză inflamaţiile, ceea ce duce la îngustarea căilor respi­ratorii. Ar fi bine să le înlocuiţi cu uleiul de măsline sau cu cel de rapiţă.

Alimentele care provoacă reflux
Mulţi astmatici suferă şi de o esofagită de reflux. Arsurile frecvente pe esofag pot dăuna plămânilor, agravând astmul. De aceea, este de preferat să vă ab­ţi­neţi de la tot ce generează asemenea simptome: ali­mentele acidifiante, prăjelile şi sosurile consistente.

Din cămara cu ierburi de leac

Asiaticii tratează de mii de ani astmul, alergiile, bronşita şi tusea cu frunzele arborelui ginkgo biloba, iar specialiştii moderni înclină să le dea dreptate. Cercetătorii chinezi au inclus 75 de pa­cienţi cu astm într-un studiu recent, administrându-le unora dintre ei un steroid, iar altora - acelaşi preparat, dar asociat cu un extract de ginkgo. La aceştia din urmă, infla­maţia s-a redus considerabil mai mult decât la cei care primiseră numai ste­roidul.
Se pot lua între 60 şi 240 miligrame de extract stan­dardizat pe zi. Nu mai mult, deoarece dozele mari provoacă diaree, nelinişte şi irascibilitate.