Conform unor statistici recente, milioane de europeni suferă de oboseală extremă (sindromul cronic de oboseală). Ce se ascunde în spatele acestei afecţiuni enigmatice aflaţi de la doctorul imunolog CARMEN VIŢELARU din Iaşi.
- Ce trebuie să înţelegem, exact, prin sindromul cronic de oboseală?
- Caracteristica principală este senzaţia de epuizare totală, o oboseală fizică şi mentală gravă. Cei în cauză nu mai pot munci şi, practic, nu mai sunt în stare să-şi poarte de grijă. Simptomele secundare frecvente sunt: lipsă de concentrare, sensibilitate la lumină şi zgomote, dureri ale membrelor, infecţii frecvente şi afecţiuni ale stomacului şi intestinului.
- De ce durează atât de mult stabilirea diagnosticului?
- Din cauză că numeroşi medici nu cunosc acest sindrom, care n-a fost studiat până acum ca boală. El era încadrat la stres. Oboseala este un simptom al multor afecţiuni. Înainte de a putea fi pus un diagnostic, trebuie excluse alte boli, precum reumatismul, afecţiunile cardiace şi tiroidiene, diabetul sau infecţiile cronice.
- Care sunt cauzele acestei maladii?
- Numeroşi medici sunt de părere că CFS-ul este o afecţiune psihică. Ceea ce, după opinia mea, este greşit! Încă n-a fost descoperită cauza acestei boli, dar specialiştii în domeniu ştiu că ea începe cu o infecţie. Există multe indicii că ar fi vorba, mai degrabă, de o dereglare de funcţionare a sistemului imunitar.
- Şi cum pot fi ajutate persoanele în cauză?
- Din păcate, până în prezent nu există terapii specifice. Simptomele precum durerile, dereglările de somn şi problemele stomacale sunt tratate clasic. Important este şi "managementul" energiei. Persoanele afectate ar trebui să încerce să nu se suprasolicite, pentru că, altfel, rezervele lor de energie continuă să se epuizeze. Pacienţii trebuie sfătuiţi să facă un pas înapoi ("pacing", în limba engleză). Cu alte cuvinte, să reducă motoarele. În acest fel, boala poate fi, dacă nu învinsă, măcar domolită. O altă posibilitate sunt tehnicile de relaxare orientale, respiraţiile profunde, meditaţia, yoga, practicate intens în clinicile occidentale.
Sfaturi de luat în seamă
* Ţineţi o evidenţă a energiei: scrieţi zilnic într-un tabel ce v-a obosit ori v-a enervat, v-a motivat sau v-a făcut să râdeţi. La sfârşitul zilei, trageţi concluzia: astăzi vă găsiţi mai degrabă pe minus ori pe plus? Ce puncte cu minus pot fi eliminate imediat? Şi ce puteţi schimba pe termen lung?
* Depistaţi mâncătorii de timp: notaţi-vă vreme de o săptămână tot ce faceţi, de dimineaţă până seara. Nu omiteţi niciun amănunt. Cu ce vă ocupaţi? Cât de des vă verificaţi e-mail-urile sau intraţi pe facebook? La care dintre aceste lucruri aţi putea renunţa, ca să dormiţi mai mult, ori să vă permiteţi pauze mai numeroase pentru odihnă în cursul zilei?
* Chemaţi somnul: înainte de a vă băga în pat, masaţi-vă tălpile cu ulei de migdale.
* Respiraţi oxigen: ieşiţi din casă, după ploaie. Atunci aerul are un conţinut de oxigen deosebit de ridicat. Iar organismul are nevoie de el, pentru a produce energie.
* Absorbiţi lumina: chiar şi într-o zi de iarnă, cu cerul acoperit, luminozitatea atinge 3500 de lucşi, fiind aşadar suficientă pentru ca organismul să poată sintetiza vitamina D. Ca termen de comparaţie, să adăugăm că, în spaţiile închise, nu se depăşesc 500 de lucşi.
* Experimentaţi uitarea de sine: cei ce se îndeletnicesc cu lucruri care îi fac să nu mai conştientizeze trecerea timpului şi să uite tot ce-i înconjoară îşi sincronizează bătăile inimii, respiraţia şi tensiunea arterială. Aceasta le dă forţă.
* Practicaţi un sport: mişcarea reduce stresul. Pe de altă parte, exagerările din această direcţie dau naştere, la rândul lor, unui nou stres. În momentul când nu mai puteţi respira pe nări, ci doar pe gură, ar trebui să micşoraţi gradul de efort.
* Fiţi pretenţioşi: aveţi poftă de ceva dulce? Încercaţi să vă daţi seama de ce anume. Ceva proaspăt, cu aromă de fructe? Sau mai degrabă ceva cremos?
* Savuraţi, fiind atenţi la percepţiile dvs.: observaţi parfumul bucăţelei de ciocolată, apoi simţiţi cum se topeşte pe limbă.
* Mâncaţi fără grabă: după fiecare îmbucătură, puneţi tacâmul jos. Luaţi-l din nou, abia după ce îmbucătura a ajuns în stomac.
* Deconectaţi-vă: petreceţi pauza de prânz cât mai departe de locul de muncă. Eventual, cu un grup de colegi, dar fără să discutaţi probleme de serviciu.
* Rezervaţi-vă în locuinţă un spaţiu destinat cunoaşterii de sine: alegeţi-vă un loc liniştit, unde nu veţi face nimic altceva decât să meditaţi zilnic ori să reflectaţi timp de câteva minute la viaţa dvs.
* Stabiliţi-vă corect priorităţile: în primul rând, este necesar să dispuneţi de suficient timp pentru propria persoană. Pe al doilea plan se află familia şi prietenii. Acordaţi-le toată atenţia. Apoi urmează munca dvs. Dedicaţi-vă ei trup şi suflet, chiar şi atunci când e vorba de detalii ce pot părea insignifiante.
* Petreceţi mai mult timp împreună cu oameni care vă ajută să evoluaţi, datorită cărora gândirea dvs. devine mai clară. Şi în locuri unde vă simţiţi bine şi vă puteţi regăsi mai uşor calmul: poate o pădure, un parc, o masă pe o terasă umbroasă.
* Convertiţi-vă energia din negativă în pozitivă: retrageţi-vă într-un loc liniştit, unde nu veţi fi deranjaţi de nimeni, şi începeţi cu o respiraţie diafragmatică lentă, ascultând cum aerul intră şi iese din plămâni.
* Păşiţi în noua zi sub auspicii favorabile, petrecând câteva minute în singurătate şi linişte, şi rememorând ceea ce este cu adevărat important pentru dvs. Dacă vă începeţi ziua astfel, deschideţi calea pentru toate lucrurile noi şi frumoase care vă aşteaptă.