Un model care atrage: Bill Clinton
Fără carne, fără peşte, fără ouă, fără lapte - veganii au avut întotdeauna reputaţia de a fi asceţi desăvârşiţi sau militanţi pentru cauza unei lumi mai bune. Într-adevăr, aspectele etice prevalează printre motivele ce-i determină pe oameni să renunţe la alimentele de origine animală, după cum reiese dintr-un studiu efectuat la Universitatea Jena. Totuşi, veganii au reuşit să scape de eticheta de misionari ecologişti de când personalităţi publice de prim rang, cum este fostul preşedinte american Bill Clinton, au adoptat acest stil de nutriţie. "Pe de altă parte, alimentaţia vegană nu se potriveşte oricui", ne atrag atenţia specialiştii. Cine optează pentru despărţirea de produsele animale trebuie să-şi alcătuiască minuţios meniul. Deoarece şi un vegan se poate hrăni nesănătos, dacă mănâncă numai pâine cu unt de arahide, cartofi prăjiţi şi ciocolată amăruie. "La fel ca orice altă formă de alimentaţie, hrana vegană ar trebui să fie echilibrată, bogată şi diversă. E necesar să se introducă în meniu multe leguminoase, nuci, diferite cereale şi, fireşte, o paletă largă de fructe şi legume".
Veganii sunt obligaţi să găsească alternative vegetale pentru acei nutrienţi care se găsesc cu precădere în produsele animale. De exemplu, cine nu mănâncă somon, macrou şi scrumbie îşi poate acoperi necesarul de acizi graşi Omega 3 cu uleiul de in, de rapiţă sau de nucă. Proteinele nu sunt prezente doar în lapte şi ouă, ci şi în linte, fasole, cereale şi nuci. Iar alături de carne şi peşte, leguminoasele şi produsele din cereale integrale sunt şi ele surse bogate de fier şi zinc. Ce-i drept, organismul nostru valorifică mai uşor fierul de origine animală, însă cine combină fierul vegetal cu vitamina C, de pildă, adăugând felii de măr la müsli sau amestecând puţină zeamă de lămâie în supa de linte, poate îmbunătăţi considerabil asimilarea fierului.
Teama de eventuala apariţie a unor carenţe este neîntemeiată. Lucrurile stau exact invers: "Studiile demonstrează că veganii sunt singura categorie de persoane care se conformează recomandărilor OMS referitoare la aportul de nutrienţi esenţiali. Restul populaţiei consumă prea multe grăsimi, prea multe proteine şi prea puţini carbohidraţi. Alimentaţia tradiţională oferă, de asemenea, prea puţin acid folic, pe care hrana vegană îl conţine din belşug".
Acesta este şi motivul pentru care o vegană convinsă, cum este actriţa Natalie Portman, s-a hotărât să facă o excepţie în lunile când a fost însărcinată cu băieţelul ei, Aleph: "Am ascultat de corpul meu, care simţea nevoia de ouă şi lactate. Pur şi simplu, trebuie să fiu prudentă şi să ţin sub control valorile fierului şi ale vitaminei B12". Nunta şi-a serbat-o un an mai târziu, însă cu un meniu festiv de astă dată vegan. Se pare că a avut un succes deplin, de vreme ce colega ei, Anne Hathaway, a apelat şi ea la acelaşi organizator de nunţi, în momentul când s-a decis să se căsătorească.
Prin urmare, convingerea că un meniu care nu conţine nimic de origine animală nu poate fi gustos este doar o prejudecată. Nimeni din cei ce preferă alimentaţia vegană nu e silit să facă asceză. Datorită faptului că supermarketurile îşi extind în permanenţă sortimentul de alimente, oferta pentru vegani se îmbunătăţeşte continuu, ei având posibilitatea să ducă o viaţă perfect normală, atât în familie, cât şi la serviciu. Există o piaţă uriaşă, aflată la dispoziţia unei bucătării creative. Leguminoasele, fructele, legumele şi nucile sunt uşor de procurat. Şi, cu reţetele potrivite, nu e deloc greu să te hrăneşti sănătos şi, totodată, să te bucuri de gustul delicios al mâncării.
Mai supli, mai sănătoşi
După cum reiese din studiile efectuate pe plan mondial, veganii sunt de regulă mai supli decât consumatorii de carne. Se observă însă că acest tip de alimentaţie poate face mult mai mult decât să ne ajute la slăbit: veganii au, în general, o sănătate mai bună, suferă mai rar de aşa-numitele boli ale civilizaţiei şi sunt mai longevivi. Trebuie recunoscut în acelaşi timp faptul că ei cultivă deliberat un anumit stil de viaţă, nu prea fumează şi beau mai puţin alcool.
O sinteză elaborată pe baza a patru studii de lungă durată, cu participarea a peste 66.000 de persoane, a condus la concluzia că în comparaţie cu consumatorii de carne, veganii au un risc cu 25% mai redus de a suferi un infarct miocardic fatal. "Veganii consumă foarte puţini acizi graşi saturaţi, în schimb, o cantitate mai mare de acizi graşi mono şi polinesaturaţi, precum şi fibre. Şi aportul sporit de vitaminele C, E, betacaroten şi substanţe vegetale secundare are un efect de protecţie", explică specialiştii. "Nu e mai puţin adevărat că acest avantaj este contrabalansat de faptul că veganii primesc deseori prin alimentaţia lor cantităţi insuficiente de acizi graşi Omega 3, indispensabili pentru protecţia inimii, iar când au un deficit de vitamină B12, le creşte nivelul homocisteinei".
Există chiar şi un studiu cu prilejul căruia specialiştii au măsurat obiectiv aspectul mai tineresc al veganilor: "Cu ajutorul biozoom-ului, un scanner optic care determină potenţialul antioxidativ al pielii, au putut fi demonstrate următoarele efecte: după numai 60 de zile de alimentaţie vegană, participanţii la studiul nostru aveau valori antioxidative mai mari, ca şi o piele mai fermă şi mai netedă".
Alternative vegetale pentru prevenirea carenţelor
Pentru a se feri de carenţe, veganii trebuie să se preocupe de înlocuirea prin alternative vegetale a unor nutrienţi prezenţi mai ales în produsele de origine animală. Vitamina B12 nu se găseşte în cantitate suficientă în alimentele vegetale, aşadar trebuie compensată prin suplimente nutriţionale, alimente îmbogăţite sau o pastă de dinţi specială, comercializată în magazinele naturiste. Acizii graşi Omega 3 sunt conţinuţi în nuci, seminţe de in, în uleiul extras din acestea şi în cel de rapiţă. Necesarul de fier poate fi acoperit, de exemplu, cu fasole, năut, linte şi seminţe de dovleac sau cu suplimente. Ca surse de zinc, veganii pot folosi leguminoasele şi cerealele integrale, dar le stau la dispoziţie şi suplimentele alimentare. Pentru asigurarea aportului de calciu, se recomandă legumele de culoare verde închis, nucile şi seminţele, precum şi apele minerale.
Şi bucătăria vegană încântă ochiul
E nevoie doar de creativitate pentru a înlocui produsele animale. De fapt, nu renunţi la ceva, ci descoperi ingrediente noi, acesta este credo-ul bucătăriei vegane moderne. Ne vom convinge că, într-adevăr, nu avem nevoie de produse de origine animală pentru a mânca pe săturate şi cu plăcere. Carnea e înlocuită de mâncăruri cu tofu, apetisant condimentate. Mai puţin cunoscut decât tofu, tempeh se prepară din boabe întregi de soia, combinate cu diferite cereale (mei, grâu, orez), fermentate şi presate într-un baton. Produsele de soia au puţine calorii, însă oferă mult calciu, vitamină E, fier şi proteine de calitate superioară. Mâncărurile cu carne se pot imita şi cu seitan, care se găseşte şi în magazinele româneşti (o cocă din făină bogată în gluten, din care se îndepărtează amidonul, prin spălare sub un jet de apă). Cu aroma lor marină, algele reprezintă o bună alternativă vegetală la peşte. Şi, pe post de dulce, se pot folosi ca îndulcitori mierea, siropul de arţar şi siropul de sfeclă. Nici iubitorii de lapte n-au nimic de pierdut: laptele de soia, cel de migdale sau de cereale, îşi găsesc la fel de multe întrebuinţări ca şi laptele de vacă, iar laptele de cocos conferă mâncărurilor o notă exotică. Creativitatea bucătăriei vegane se manifestă şi atunci când e vorba de înlocuirea ouălor. O lingură de făină de soia, amestecată cu 1-2 linguri de apă, leagă o compoziţie ce urmează a fi coaptă sau fiartă, tot atât de bine ca un ou. La dulciuri se foloseşte jumătate de banană zdrobită, iar în burgerii vegetali se pune pastă de tomate.
Daca nu aveti un cont, va puteti inregistra 
