Iată o idee de mărţişor care ar face fericită aproape orice femeie - un bilet la concertul celebrei Mireille Mathieu. Marea voce a Franţei va cânta în premieră în ţara noastră, pe 24 martie, la Sala Palatului din Bucureşti. Va fi un concert extraordinar, pentru că anul acesta Mireille serbează 50 de ani de carieră. (Când or fi trecut?)
Comparată cu idolul ei din copilărie, Edith Piaf, Mireille a luat cu asalt lumea muzicală în anii '60 -'70. Până acum a înregistrat nu mai puţin de 1200 de cântece şi este artista franceză cu cele mai multe discuri de aur şi de platină obţinute în afara graniţelor natale. Făcând parte din vechea gardă a muzicii uşoare europene, a învăţat să cânte în mai multe limbi, pentru a le transmite mai uşor fanilor ei din alte ţări mesajele tandre ale melodiilor ei.
Foarte puţin schimbată faţă de anii debutului, îşi păstrează şi azi imaginea, şi chiar tunsoarea de paj cu breton care a făcut-o celebră în întreaga lume. Ba chiar nici stilul muzical pe care l-a promovat la începuturi nu l-a schimbat, spre disperarea unor critici muzicali francezi, care s-au plâns că este demodată şi conservatoare. Părerile lor nu au afectat-o însă pe Mireille, care şi-a urmat neabătut cariera muzicală, preferând să-şi păstreze fanii fideli, la fel de romantici ca ea, în loc să apeleze la schimbări radicale de stil.
"Cântecele mele povestesc mereu iubirea, de asta îmi plac", declara ea. Unii dintre cei mai înfocaţi admiratori ai şansonetelor ei sunt în Germania, motiv pentru care ultimele trei discuri ale artistei au fost înregistrate în limba germană, iar cel mai recent dintre ele - "Wenn mein Lied deine Seele küsst" ("Când cântecul meu îţi sărută inima"), a fost lansat chiar în octombrie anul trecut.
"Mimi" sau la "Demoiselle d'Avignon" cum este alintată şi azi de compatrioţii ei, Mireille nu şi-a pierdut, la cei 67 de ani, prospeţimea, vioiciunea şi nici pofta de viaţă. "Am auzit că mulţi colegi celebri au făcut, cel puţin o dată în viaţă, playback. Eu cânt doar live", spunea într-un interviu acordat anul trecut unei reviste din Rusia, unde este deseori invitată, la insistenţele publicului. Pe ruşi i-a cucerit încă de la debut, dar i-a impresionat mai ales în septembrie, anul trecut, când a cântat pentru a şaisprezecea oară în cadrul festivalului "Spasskaya Tower", în aer liber. Deşi vremea a fost urâtă şi-o ploaie rece n-a contenit să cadă din cer, Mireille a rămas zâmbitoare pe scenă şi şi-a interpretat melodiile îmbrăcată într-o rochie subţirică, refuzând o haină de blană ce-i era oferită de organizatori. "Nu pot s-o accept, din respect pentru oamenii care îngheaţă în ploaie", a declarat. Posturile de televiziune ruseşti au dezbătut întâmplarea ore în şir. Cum să nu fie impresionaţi de această doamnă sexagenară, mărunţică (are doar 1,52 m) şi slăbuţă, care le-a dovedit că prin venele ei curge lavă?
O poveste adevărată
Mireille Mathieu s-a născut pe 22 iulie 1946, în Avignon, şi este fiica cea mai mare a unui cuplu de oameni simpli şi săraci. Are 13 fraţi şi surori mai mici, iar până la 15 ani a trăit într-o colibă de lemn. Tatăl ei, sculptor de pietre funerare, abia se descurca să aducă suficienţi bani de mâncare pentru familia cea numeroasă. Abia în 1961, soţii Mathieu au primit o locuinţă socială de la guvernul francez, un apartament cu cinci camere şi baie. "E cea mai frumoasă amintire din viaţa mea", se confesa într-un interviu artista. "Pentru prima dată am făcut şi eu o baie fierbinte. A fost ceva extraordinar". Dar în ciuda sărăciei, Mireille a avut parte de o copilărie fericită, plină de cântec. "În casa noastră era atât de curat, că puteai să mănânci de pe jos, iar eu mă simţeam ca Alba ca Zăpada care întreţinea gospodăria celor şapte pitici. Trebuia s-o ajut pe mama, dar atunci când dădeam cu mătura cântam, şi astfel mă simţeam ca o adevărată zână!". Micuţa Mireille a moştenit talentul muzical al tatălui ei, care avea o voce bună de tenor şi cânta în corul bisericii. Tot la biserică a început şi ea să cânte, încă de la vârsta de patru ani. Pentru că erau atât de săraci, la 13 ani fetiţa s-a angajat la o fabrică de hârtie, unde confecţiona plicuri. Astfel a reuşit să-şi ajute familia, iar mai târziu să-şi achite primele lecţii de muzică.
A participat trei ani la rând la concursul muzical din Avignon intitulat "On Chante dans mon Quartier". În 1964, îl câştigă cu melodia lui Edith Piaf, "La Vie en rose". Câteva luni mai târziu, avea să fie remarcată de celebrul manager Johnny Stark, care lucra şi cu Johnny Hallyday şi Yves Montand. El s-a ocupat de şcolirea tinerei artiste şi de crearea imaginii ei. "Mireille are enorm de învăţat: cum să meargă, cum să respire, cum să pronunţe corect, dar nimeni nu trebuie să se atingă vreodată de vocea ei", declara acesta în 1966. Stark i-a fost ca un părinte tinerei artiste. A promovat-o, a dus-o în America. Mireille a cucerit Lumea Nouă în timp record. Americanii s-au lăsat fermecaţi după ce au văzut-o la Ed Sullivan Show. Au urmat turnee în Las Vegas, Hollywood, tone de interviuri şi invitaţii, dar Mireille nu a uitat niciodată de unde a plecat, nu şi-a abandonat familia şi nu şi-a trădat niciodată marea iubire - muzica. "Îmi place să cânt, este raţiunea mea de-a fi. Viaţa unui cântăreţ nu este compusă doar din succese şi amintiri plăcute. Sunt zile când trebuie să te urci pe scenă chiar dacă este ultimul lucru pe care l-ai face. Trebuie să zâmbeşti când inima ta de fapt plânge, trebuie să-ţi maschezi durerea. Apoi, mai este şi oboseala de care trebuie să uiţi în minutul în care te-ai apropiat de scenă şi cortina stă să se ridice. Nu contează că tu ai inima frântă atunci când trebuie să cânţi melodii vesele, nu contează că-ţi este frică de moarte atunci când reflectoarele se aprind spre tine", se destăinuia ea într-un interviu recent.
Muzica i-a fost călăuză chiar şi atunci când a intrat într-un con de umbră, la începutul anilor '90, după moartea mentorului ei. A continuat să cânte şi să concerteze prin lume, chiar dacă nu a mai reuşit să se impună ca în anii de glorie. "Sunt întrebată, adeseori, care este secretul longevităţii mele. Cred că acesta este: nu mi-am schimbat niciodată obiceiurile, credinţele, şi am făcut toată viaţa ceea ce am iubit cel mai mult - am cântat. E drept, am grijă de mine, mânânc echilibrat (în special fructe, legume şi peşte), nu fumez şi dorm mult. Înainte de concerte dorm şi câte 10 ore..., dar cel mai important este cântecul. Îi mulţumesc zilnic lui Dumnezeu pentru vocea pe care mi-a dat-o. Sfântul Augustin spunea «cine cântă se roagă de două ori». Credinţa în Dumnezeu îmi dă forţă!"
Anul acesta, Mireille aniversează 50 de ani de carieră, iar turneul ei jubiliar va începe pe 4 martie, la Sankt Petersburg. La Bucureşti va veni însoţită de 26 de instrumentişti şi timp de două ore îşi va încânta publicul cu melodiile de succes lansate pe parcursul întregii ei cariere, precum: "Mon Credo", "C'est Ton Nom", "Acropolis adieu', "Ne me quitte pas", "Santa Maria" etc.
Biletele pentru concert sunt disponibile în reţeaua VreauBilet şi au preţuri cuprinse între 200 şi 500 lei.
Daca nu aveti un cont, va puteti inregistra 
