- Pe 23 octombrie, timp de cinci zile, oraşul îşi deschide porţile pentru cel mai mare eveniment literar de care a avut parte România. Un proiect grandios ce va reuni peste 100 de profesionişti ai cărţii, din ţară şi din străinătate, scriitori, traducători, editori, critici literari, librari şi jurnalişti culturali -
"Sunt convins că vom avea săli pline"
- Comunicatele de presă anunţă că FILIT va fi cel mai mare festival literar din Europa de Est. O informaţie demnă de luat în seamă. De fapt, la ce ne putem aştepta dacă îi trecem pragul?
- Într-adevăr, aspirăm la acest statut. E un festival cu un număr foarte mare de invitaţi, în jur de două sute, şi cu o structură originală, încercând să aducă în acelaşi loc şi în dialog scriitori, editori, traducători, jurnalişti culturali, critici literari, mediatori culturali şi cititori. Participarea va fi internaţională, în sensul deplin al cuvântului, iar evenimentele vor fi diverse şi foarte numeroase: lecturi, dezbateri, întâlniri cu elevi şi studenţi, mese rotunde cu caracter profesional, conferinţe, ateliere de scriere creativă... La acestea, mai adăugăm evenimente extraliterare: concerte, expoziţii de artă şi de cărţi-obiect, spectacole de teatru şi de operă. Cu alte cuvinte, o săptămână densă, plină de suprize. Cunosc foarte bine piaţa festivalurilor literare din Europa şi, dacă ne referim la talia FILIT şi la complexitatea conceptului, cred că are şanse mari ca, încă de la prima ediţie, să fie cel mai mare festival literar din estul Europei.
- Se zvoneşte că FILIT a atras un buget uriaş. E adevărat?
- Festivalul are un buget de 500.000 de euro. E un buget pe care românii, de obicei, nu se îngrămădesc să-l dea pentru cultură, dar pe care Consiliul Judeţean Iaşi a fost dispus să-l pună la bătaie. Principalul susţinător al proiectului a fost chiar preşedintele CJ, Cristian Adomniţei. Altminteri, e un buget normal pentru un festival profesionist de talia FILIT. Reacţiile din România sunt foarte ciudate: când nu se dau bani pentru cultură, se ţipă că e neglijată; când se dau, cică sunt prea mulţi. Eu cred că niciodată banii investiţi în cultură nu sunt prea mulţi, atunci când sunt folosiţi cu discernământ.
Scriitorul Dan Lungu, managerul festivalului (Foto: Matei Băjenaru)
- Bucureştiul are şi el un festival de literatură, Clujul - un festival de carte, Bistriţa - un festival de poezie. Ce anume face diferenţa în cazul Festivalului de la Iaşi?
- Particularitatea vine în primul rând din aceea că festivalul este deopotrivă de literatură şi de traducere, iar în acest sens invităm o bună parte dintre cei mai cunoscuţi traducători din română într-o limbă străină. Dacă mai adăugăm faptul că în cadrul FILIT va exista şi o ediţie specială a târgului de carte Bookfest, va fi şi o sărbătoare a cărţii. Diferenţa mai este dată şi de talia festivalului de la Iaşi, una fără precedent în România. Oricum, cu cât mai multe festivaluri bine făcute, profesioniste, cum sunt cele pomenite de dvs., cu atât mai bine!
- Spuneaţi că nu va fi doar un festival de literatură, ci şi de traducere. Care e miza?
- Aici ar fi multe de spus... Cred că interacţiunea directă dintre scriitori şi public este mult prea slabă în spaţiul cultural românesc, faţă de ceea ce se întâmplă în Europa. Or, festivalurile încurajează chiar această chimie, cu atât mai necesară cu cât numărul cititorilor a scăzut dramatic în ultimii 20 de ani. Apoi, sunt absolut convins că literatura română este subreceptată în străinătate. Pentru ieşirea în lume, veriga traducătorilor este indispensabilă. E vorba de traducători profesionişti, vorbitori nativi ai unei limbi străine, care nu apar şi nu se formează peste noapte. Un festival dedicat şi traducerii are menirea de a le oferi un suport, recunoaştere, legitimare. Astfel, şansele scriitorilor români de a fi bine traduşi şi promovaţi în lume cresc. Din păcate, avem cărţi fabuloase care încă sunt aproape necunoscute în străinătate.
- Nu riscă, prin toate aceste aspecte, să devină un festival pentru cunoscători, pentru obişnuiţii breslei?
- FILIT propune evenimente pentru toată lumea. Ne adresăm, deopotrivă, publicului larg şi cunoscătorilor, pasionaţilor de literatură, dar şi celor care abia îi descoperă deliciile. Este genul de eveniment cu structură postmodernă, în care fiecare găseşte câte ceva interesant. De la şcolari şi până la profesionişti, cu toţii vor fi bine primiţi şi, garantat, nu se vor plictisi. Aşteptăm public din Iaşi şi din regiunea Moldovei, dar s-au anunţat şi participanţi din ţară.
- Se întâmplă un lucru extrem de important în România: spaţiul cultural se descentralizează. Încep să apară, în zone diferite ale ţării, evenimente majore, de talie internaţională şi cu mare impact la public. Asta e foarte important pentru metabolismul unei culturi. E un semn de normalizare, după atâţia ani de dictatură şi de tranziţie. Da, ieşenii sunt pregătiţi. Statisticile ne arată că locuitorii Iaşiului se află în topul cititorilor de carte. Apoi, nu trebuie să uităm că ne aflăm în oraşul cu cea mai veche universitate din ţară şi cu un număr impresionant de studenţi. Mai mult decât atât, festivalul nu se adresează doar ieşenilor, ci aşteptăm public din întreaga regiune şi, de ce nu, din ţară şi din Republica Moldova.
- Înţelegem că tot oraşul se pregăteşte de sărbătoare. Cum îşi aşteaptă musafirii?
- Aşa este, pregătim cinci zile de efervescenţă culturală. Un regal pentru iubitorii de literatură şi nu doar pentru ei, căci avem şi numeroase evenimente conexe, de la muzică la arte vizuale. E o bună ocazie să fie văzuţi în carne şi oase scriitori străini de primă mână, cum ar fi Herta Müller, François Weyergans, Andrei Kurkov sau Andrea Bajani, dar şi autori români de talia lui Ştefan Agopian, Gabriela Adameşteanu sau Emil Brumaru, pentru a nu pomeni decât câteva nume. Este, de asemenea, o ocazie să-i asculţi pe Alexandru Andrieş sau Ada Milea. Pentru cei care nu au fost niciodată în Iaşi sau nu l-au vizitat de mult e un bun moment să-l (re)descopere. Grădina Botanică, Dealul Copoului, Universitatea, casa lui Sadoveanu şi casa Vasile Pogor, cuibul junimiştilor, fermecătoarea bojdeucă a lui Creangă, teatrul Vasile Alecsandri, uluitoarea biserică "Trei ierarhi" şi Palatul Culturii sunt de neocolit. Aş mai recomanda şi lucruri mai puţin ştiute, cum e crucea lui Ferenţ sau locul în care a funcţionat primul teatru evreiesc din lume, "Pomul verde". Pentru a facilita accesul, pe timpul festivalului vom avea autocare gratuite cu curse regulate între Botoşani, Suceava, Vaslui, Neamţ, Bacău, Bucureşti, Chişinău şi Iaşi. Aşadar, aşteptăm multă lume, foarte multă. Sunt convins că vom avea săli pline.
- În final, o întrebare personală. Sunteţi scriitor, iar scriitorii, cel mai adesea, fug de hăţişul organizaţional. Ce v-a motivat să vă implicaţi în organizarea unui astfel de eveniment, care aduce cu sine un volum uriaş de muncă?
- Aşa este, să faci un festival de talia FILIT e un mic coşmar pe care birocraţia românească se străduieşte să-l facă tot mai mare. M-am înhămat la asta pentru că îmi doresc enorm un festival profesionist la Iaşi, pentru că e un vis despre care vorbesc de ani buni cu prietenii mei, scriitorii Florin Lăzărescu şi Lucian Teodorovici, pentru că s-a ivit oportunitatea. Şi o să vă mai împărtăşesc un mic secret: nu mi-am imaginat că e atât de complicat; altfel spus, n-am ştiut întru totul în ce mă bag... Însă nu regret!
Daca nu aveti un cont, va puteti inregistra 
