- Pe 23 octombrie, timp de cinci zile, orașul își deschide porțile pentru cel mai mare eveniment literar de care a avut parte România. Un proiect grandios ce va reuni peste 100 de profesioniști ai cărții, din țară și din străinătate, scriitori, traducători, editori, critici literari, librari și jurnaliști culturali -
"Sunt convins că vom avea săli pline"
- Comunicatele de presă anunță că FILIT va fi cel mai mare festival literar din Europa de Est. O informație demnă de luat în seamă. De fapt, la ce ne putem aștepta dacă îi trecem pragul?
- Într-adevăr, aspirăm la acest statut. E un festival cu un număr foarte mare de invitați, în jur de două sute, și cu o structură originală, încercând să aducă în același loc și în dialog scriitori, editori, traducători, jurnaliști culturali, critici literari, mediatori culturali și cititori. Participarea va fi internațională, în sensul deplin al cuvântului, iar evenimentele vor fi diverse și foarte numeroase: lecturi, dezbateri, întâlniri cu elevi și studenți, mese rotunde cu caracter profesional, conferințe, ateliere de scriere creativă... La acestea, mai adăugăm evenimente extraliterare: concerte, expoziții de artă și de cărți-obiect, spectacole de teatru și de operă. Cu alte cuvinte, o săptămână densă, plină de suprize. Cunosc foarte bine piața festivalurilor literare din Europa și, dacă ne referim la talia FILIT și la complexitatea conceptului, cred că are șanse mari ca, încă de la prima ediție, să fie cel mai mare festival literar din estul Europei.
- Se zvonește că FILIT a atras un buget uriaș. E adevărat?
- Festivalul are un buget de 500.000 de euro. E un buget pe care românii, de obicei, nu se îngrămădesc să-l dea pentru cultură, dar pe care Consiliul Județean Iași a fost dispus să-l pună la bătaie. Principalul susținător al proiectului a fost chiar președintele CJ, Cristian Adomniței. Altminteri, e un buget normal pentru un festival profesionist de talia FILIT. Reacțiile din România sunt foarte ciudate: când nu se dau bani pentru cultură, se țipă că e neglijată; când se dau, cică sunt prea mulți. Eu cred că niciodată banii investiți în cultură nu sunt prea mulți, atunci când sunt folosiți cu discernământ.
- Bucureștiul are și el un festival de literatură, Clujul - un festival de carte, Bistrița - un festival de poezie. Ce anume face diferența în cazul Festivalului de la Iași?
- Particularitatea vine în primul rând din aceea că festivalul este deopotrivă de literatură și de traducere, iar în acest sens invităm o bună parte dintre cei mai cunoscuți traducători din română într-o limbă străină. Dacă mai adăugăm faptul că în cadrul FILIT va exista și o ediție specială a târgului de carte Bookfest, va fi și o sărbătoare a cărții. Diferența mai este dată și de talia festivalului de la Iași, una fără precedent în România. Oricum, cu cât mai multe festivaluri bine făcute, profesioniste, cum sunt cele pomenite de dvs., cu atât mai bine!
- Spuneați că nu va fi doar un festival de literatură, ci și de traducere. Care e miza?
- Aici ar fi multe de spus... Cred că interacțiunea directă dintre scriitori și public este mult prea slabă în spațiul cultural românesc, față de ceea ce se întâmplă în Europa. Or, festivalurile încurajează chiar această chimie, cu atât mai necesară cu cât numărul cititorilor a scăzut dramatic în ultimii 20 de ani. Apoi, sunt absolut convins că literatura română este subreceptată în străinătate. Pentru ieșirea în lume, veriga traducătorilor este indispensabilă. E vorba de traducători profesioniști, vorbitori nativi ai unei limbi străine, care nu apar și nu se formează peste noapte. Un festival dedicat și traducerii are menirea de a le oferi un suport, recunoaștere, legitimare. Astfel, șansele scriitorilor români de a fi bine traduși și promovați în lume cresc. Din păcate, avem cărți fabuloase care încă sunt aproape necunoscute în străinătate.
- Nu riscă, prin toate aceste aspecte, să devină un festival pentru cunoscători, pentru obișnuiții breslei?
- FILIT propune evenimente pentru toată lumea. Ne adresăm, deopotrivă, publicului larg și cunoscătorilor, pasionaților de literatură, dar și celor care abia îi descoperă deliciile. Este genul de eveniment cu structură postmodernă, în care fiecare găsește câte ceva interesant. De la școlari și până la profesioniști, cu toții vor fi bine primiți și, garantat, nu se vor plictisi. Așteptăm public din Iași și din regiunea Moldovei, dar s-au anunțat și participanți din țară.
- Se pare că provincia ne dă clasă în materie de evenimente culturale. Sunt pregătiți și ieșenii de un astfel de eveniment? E interesul lor cultural pe măsura investiției?
- Se întâmplă un lucru extrem de important în România: spațiul cultural se descentralizează. Încep să apară, în zone diferite ale țării, evenimente majore, de talie internațională și cu mare impact la public. Asta e foarte important pentru metabolismul unei culturi. E un semn de normalizare, după atâția ani de dictatură și de tranziție. Da, ieșenii sunt pregătiți. Statisticile ne arată că locuitorii Iașiului se află în topul cititorilor de carte. Apoi, nu trebuie să uităm că ne aflăm în orașul cu cea mai veche universitate din țară și cu un număr impresionant de studenți. Mai mult decât atât, festivalul nu se adresează doar ieșenilor, ci așteptăm public din întreaga regiune și, de ce nu, din țară și din Republica Moldova.
- Înțelegem că tot orașul se pregătește de sărbătoare. Cum își așteaptă musafirii?
- Așa este, pregătim cinci zile de efervescență culturală. Un regal pentru iubitorii de literatură și nu doar pentru ei, căci avem și numeroase evenimente conexe, de la muzică la arte vizuale. E o bună ocazie să fie văzuți în carne și oase scriitori străini de primă mână, cum ar fi Herta Müller, François Weyergans, Andrei Kurkov sau Andrea Bajani, dar și autori români de talia lui Ștefan Agopian, Gabriela Adameșteanu sau Emil Brumaru, pentru a nu pomeni decât câteva nume. Este, de asemenea, o ocazie să-i asculți pe Alexandru Andrieș sau Ada Milea. Pentru cei care nu au fost niciodată în Iași sau nu l-au vizitat de mult e un bun moment să-l (re)descopere. Grădina Botanică, Dealul Copoului, Universitatea, casa lui Sadoveanu și casa Vasile Pogor, cuibul junimiștilor, fermecătoarea bojdeucă a lui Creangă, teatrul Vasile Alecsandri, uluitoarea biserică "Trei ierarhi" și Palatul Culturii sunt de neocolit. Aș mai recomanda și lucruri mai puțin știute, cum e crucea lui Ferenț sau locul în care a funcționat primul teatru evreiesc din lume, "Pomul verde". Pentru a facilita accesul, pe timpul festivalului vom avea autocare gratuite cu curse regulate între Botoșani, Suceava, Vaslui, Neamț, Bacău, București, Chișinău și Iași. Așadar, așteptăm multă lume, foarte multă. Sunt convins că vom avea săli pline.
- În final, o întrebare personală. Sunteți scriitor, iar scriitorii, cel mai adesea, fug de hățișul organizațional. Ce v-a motivat să vă implicați în organizarea unui astfel de eveniment, care aduce cu sine un volum uriaș de muncă?
- Așa este, să faci un festival de talia FILIT e un mic coșmar pe care birocrația românească se străduiește să-l facă tot mai mare. M-am înhămat la asta pentru că îmi doresc enorm un festival profesionist la Iași, pentru că e un vis despre care vorbesc de ani buni cu prietenii mei, scriitorii Florin Lăzărescu și Lucian Teodorovici, pentru că s-a ivit oportunitatea. Și o să vă mai împărtășesc un mic secret: nu mi-am imaginat că e atât de complicat; altfel spus, n-am știut întru totul în ce mă bag... Însă nu regret!