Era momentul ca Bucureştiul să-şi amintească şi de trecut. Să-şi celebreze propria origine sudică, de târg dâmboviţean, în care sărbătorile erau celebrate de lăutari, a căror seminţie nu s-a stins până azi. Dovadă e chiar Festivalul de la mijlocul lunii septembrie, unde vechii maeştri ai lăutei se întâlnesc cu inovatori ai sunetului. Veţi asculta atât muzicieni şcoliţi, cât şi autodidacţi care au "moştenit" meseria din neam şi cărora cântecul le curge prin sânge. Iată cele 6 trupe care vor concerta, timp de trei zile, sub primele frunze galbene ale toamnei, în Grădina Uranus:
Fanfara Ciocârlia, România
Cei 12 ţigani veseli din satul Zece Prăjini, judeţul Iaşi, au cucerit întreaga lume cu talentul şi ritmicitatea lor muzicală. Şi-au început cariera mondială în 1996, când au fost descoperiţi de inginerul de sunet Henry Ernst din Berlin, iar astăzi sunt cunoscuţi drept "cea mai rapidă fanfară din lume". Au fani din SUA până în Japonia, iar anul trecut, pe 11 decembrie, au cântat chiar la Oslo, în onoarea Uniunii Europene, câştigătoare a premiului Nobel pentru Pace în 2012. Varianta lor de interpretare a piesei "Born To Be Wild" ("Născut pentru a fi sălbatic") a fost inclusă, în 2006, pe coloana sonoră a filmului "Borat", film nominalizat la Oscar, în 2007, şi câştigător al Globului de Aur. O altă melodie - "Iag bari" - a fost inclusă pe coloana sonoră a filmului "Gegen die Wand" ("Cu capul înainte"), în regia lui Fatih Akin, film câştigător a numeroase premii, printre care şi "Ursul de Aur", în 2004.
Anul acesta, după turneul naţional din primăvară, Fanfara Ciocârlia a străbătut iar America de Nord şi Canada, unde a susţinut nu mai puţin de 19 concerte în luna iulie a.c., pentru ca la mijlocul lui septembrie să se întoarcă din nou acasă, pe o scenă românească.
Cu opt albume lansate, peste 1.200 de concerte susţinute în cei 17 ani de carieră şi un premiu pentru Europa, acordat la BBC Radio World Music Awards, în 2006, Fanfara Ciocârlia poate fi considerată un bun exemplu de succes.
Kottarashky & The Rain Dogs, Bulgaria
Kottarashky & The Rain Dogs este o trupă de muzică etno-electronică minimalistă din Bulgaria, ce s-a format în jurul lui Kottarashky ( Nikola Gruev), un arhitect cu înclinaţii muzicale şi multă imaginaţie. Pentru crearea celor două albume ale lor, "Opa Hey" ( 2009) şi "Demoni" (2011), Nikola a combinat folclorul autentic bulgăresc cu muzica rock a anilor '60, rezultatul fiind o muzică de dans tribal-digitală, care a avut parte de un succes nesperat.
Taraful haiducilor
Alţi lăutari iubiţi şi apreciaţi ce vor urca pe scena festivalului sunt cei de la Taraful haiducilor (Taraf de Haidouks). Trupa din Clejani este şi ea celebră în lumea întreagă (de unde şi numele de scenă). Membrii ei au făcut cunoştinţă cu lumea filmului prima dată în 1993, când au apărut în documentarul "Latcho Drom", în regia lui Tony Gatlif. Filmul a fost premiat, chiar în anul apariţiei, la Cannes, unde a obţinut premiul "Un Certain Regard". Cu toate acestea, haiducii din Clejani şi-au dobândit faima mondială datorită Hollywood-ului. Apariţia din filmul "The Man Who Cried" (2000, regia Sally Potter), unde au jucat alături de Johnny Depp, Christina Ricci şi Cate Blanchett, a fost adevărata lor rampă de lansare. Cu Johnny Depp, care le-a devenit şi prieten, au mai apărut şi în filmul documentar despre cultura romani - "When the Road Bends: Tales of a Gypsy Caravan", din anul 2006. Astăzi sunt reprezentanţi de marcă ai muzicii ţigăneşti.
Mitsoura, Ungaria
Mitsoura este un proiect muzical unic, care îmbină muzica romă maghiară cu rădăcinile ei orientale. Rezultatul este un amestec uimitor, căruia îi dă savoare Monika (Mitsou) Miczura, solista trupei. Mulţumită vocii ei inconfundabile şi talentului ei interpretativ, Mitsou este considerată astăzi drept una dintre cele mai bune cântăreţe rome din lume. A colaborat cu regizorul francez Tony Gatlif, pentru producţiile cinematografice "Gadjo Dilo", "Vengo", "Je suis né d'une cigogne" şi "Swing". Au avut turnee mondiale, alături de Gipsy Kings şi Fanfara Ciocârlia.
Kal, Serbia
Kal este o trupă romani din Serbia, care a atras interesul publicului odată cu primul lor album, intitulat chiar "Kal", lansat în 2006. Ei au amestecat muzica balcanică cu tangoul şi au adăugat şi influenţe turceşti, jamaicane şi chiar din Orientul Mijlociu. Rezultatul a fost peste aşteptări. În aprilie 2006, albumul "Kal" a ocupat prima poziţie în "World Music Charts Europe" şi locul 3 în clasamentul anual.
Bălănescu Quartet, România
Anul acesta vor urca pe scena festivalului şi membrii Bălănescu Quartet, care vor aduce un omagiu memoriei Mariei Tanase, cea care a dus muzica tradiţională, din restaurante, pe marile scene ale lumii şi la marile festivaluri de muzică. Pornind de la cântecele Mariei, Alexander Bălănescu a creat noi compoziţii şi a lansat, în 2005, un album intitulat "Maria T". El a filtrat spiritul est-european al cântecelor originale, prin experienţa lui occidentală, iar ce a ieşit o să vedeţi la concert, asta dacă nu aveţi deja albumul.
Recitalul Bălănescu Quartet va fi însoţit de imagini din arhiva de filme a Mariei Tănase şi de imagini semnate de Klaus Obermaier, media-artist şi coregraf consacrat.
La festivalul Balkanik, pe lângă concerte, vor mai avea loc proiecţii de film în aer liber, expoziţii de pictură şi fotografie, de obiecte tradiţionale, ateliere tematice, spectacole de dans şi de circ. Veţi putea gusta din bucatele tradiţionale ale Balcanilor, veţi cumpăra suveniruri de la un târg meşteşugăresc.
(Preţul unui abonament pentru cele 3 zile este de 130 lei, şi îl puteţi achiziţiona din reţeaua Eventim.)
Daca nu aveti un cont, va puteti inregistra 
