Vă salut cu drag şi admiraţie, vă doresc numai bine! Sunt vreo 12 ani de când citesc această minunată revistă. Parcurg toate articolele, dar rubrica "Spiritualitate" mă fascinează. Recunosc că încep cu "Puterea rugăciunii", pe care adeseori am simţit-o în momente dificile din viaţa mea.
Bineînţeles că nu pot trece peste ajutorul primit de la Maica Domnului, Sfânta Cuvioasă Paraschiva, Sfântul Nectarie, Sfânta Matrona, Sfântul Ioan Rusul şi, în mod deosebit, Sfântul Efrem cel Nou, care este sufletul meu, bucuria de a trăi, a spera şi a merge mai departe, raza de lumină...
Nu voi putea să îi mulţumesc niciodată pentru minunile şi dragostea Sa, pentru milă, ocrotire, pentru blândeţe şi, nu în ultimul rând, pentru răbdarea pe care o are cu mine. A aprins în mine flacăra credinţei şi nu pot descrie în cuvinte ceea ce simt.
Într-o zi, am cumpărat întâmplător Acatistul Sfântului Efrem cel Nou, la îndemnul unei doamne care zicea că este folositor pentru a nu-ţi pierde serviciul. Eu oricum nu lucram atunci, nici acum nu lucrez, dar m-a atras în special poza de pe copertă. Eram la slujbă, la moaştele Sfântului Nectarie, care se săvârşeşte în fiecare duminică la Biserica Sfântului Andrei din Galaţi. Aveam mari probleme de sănătate, tocmai descoperisem că am diabet cu o glicemie de 300, care îmi afectase dantura. De asemenea, aveam datorii, o rată cu ipotecă, 300 euro pe lună, care depăşeau cu mult singurul salariu, de 700 lei, al soţului. Aveam doi copii la liceu... situaţia era gravă.
Dar cel mai mult mă afecta faptul că fetiţa mea, în vârstă de 16 ani, avea probleme de sănătate de la 2 ani şi nu avea un diagnostic exact. Avea probleme renale, pierdea hematii şi proteine prin urină. Am fost la 3 spitale renumite din ţară şi, de fiecare dată, mi s-a propus biopsia renală, pe care am refuzat-o. Dar m-am dus prea departe şi am uitat să spun că din ziua când am cumpărat Acatistul, a stat mai bine de o lună neatins, până când, într-o zi, băiatul meu, în vârstă de 14 ani, a citit şi mi-a zis că Sfântul Efrem cel Nou vindecă diabetul. Nici nu mai ştiu cum am pus mâna pe carte şi am citit despre viaţa şi minunile sale, i-am căutat icoana şi am găsit-o. L-am adus în casa mea cu drag, apoi am cumpărat toate cărţile despre El. Am început să citesc, să-i vorbesc, să îl rog să mă ajute, să facă şi pentru mine o minune, pe care să o pot spune tuturor. Uneori am citit Acatistul, alteori Paraclisul, altă dată l-am rugat să mă ierte că nu citesc, dar să nu mă părăsească! Am nădăjduit şi nu m-a lăsat...
E foarte mult de scris... Cei care îl cunosc pe Sfânt ştiu despre ce vorbesc, iar celorlalţi le recomand a-l cunoaşte cât mai repede. Nu vor regreta! M-a ajutat din prima clipă, numai cât mă gândeam... dar acum vreau să relatez minunea cea mare, pe care i-am promis Sfântului Efrem cel Nou că o voi face publică. Am plecat în Bucureşti, la un alt spital, cu fata, cu cartea "Mărturii ale minunilor săvârşite în zilele noastre" şi cu o icoană a Sfântului, pe care să o dăruiesc unei persoane care ar avea nevoie. Am făcut investigaţiile necesare două zile şi MINUNEA a avut loc: s-a confirmat diagnosticul, dar fără biopsie, care necesită un tratament de protecţie şi control în clinică la 6 luni. Sfântul a fost cu mine la spital, am vorbit tot timpul cu el şi l-am rugat. Nu l-am văzut, dar i-am simţit mireasma şi răspunsul prin fapte. E de o bunătate fără margini.
Vreau să menţionez că este prăznuit pe 5 mai, în Mânăstirea Bunei Vestiri de la Nea Makri din Grecia.
Îi mulţumesc acestui mare Sfânt pentru tot. Vă rog să citiţi şi dvs. despre faptele lui şi nu veţi regreta! Dumnezeu îl iubeşte, dacă îi dă atâta putere de-a ajuta.
LILI - Galaţi