Vreme de mai bine de 100 de ani, minerii din zona Bradului au scormonit prin măruntaiele pământului pentru a aduce la lumină magia sclipitoare a naturii, sub forma ei cea mai preţuită de oameni: aurul. Dar au făcut mai mult de atât. Pe lângă minereul de aur, pentru care trudeau zi de zi, ei au căutat şi poezie în adâncul pământului, "jocurile" fabuloase ale aurului nativ, închipuiri ireale de păsări, fluturi şi flori, crescute ca o minune în bulgării de pământ. Munca şi pasiunea lor nu au rămas nerăsplătite: redeschis în această iarnă, după 5 ani şi după o amenajare modernă, care a costat câteva milioane de euro, Muzeul Aurului din Brad se poate mândri prin excepţionalitatea lui europeană. În întreaga lume nu mai găseşti, de altfel, decât încă două muzee dedicate celui mai căutat dintre metalele preţioase! Dar, mai importantă decât unicitatea europeană a conceptului de Muzeu al Aurului, pe care o datorăm flerului şi strădaniilor de acum mai bine de 100 de ani, ale unui geolog german, pe nume Schumacher, colecţia de la Brad impresionează prin splendoarea exponatelor sale. Aur nativ, surprins şi expus în cele mai variate dintre forme, de la pulberea fină, ca praful de stele, culeasă cu migală în şaitroacele băieşilor din Pianu, la felurite lamele, dendrite, granule şi rare combinaţii chimice naturale, ale aurului cu telurul, până la bucăţi de aur brut, strălucitoare ca nişte lingouri, întocmai cum au fost ele găsite în galeriile minelor, în urmă cu zeci de ani. "Didacticismul" primei săli expoziţionale, în care "piesele" sunt categorisite după tipologii ştiinţifice şi după provenienţa lor din diferitele bazine aurifere ale Munţilor Metaliferi, nu e decât antecamera unui veritabil muzeu de artă modernă, pe care nu te-ai fi gândit niciodată că o să îl găseşti în Brad. De la o vitrină la alta, minunile creaţiei lui Dumnezeu iau forma celei mai delicate dantelării în aur şi culoare. Jocul metalului cu roca, în
migăloasa lucrare a timpului, a dat naştere unor forme care îi concurează pe cei mai mari dintre sculptorii şi pictorii umanităţii. Găseşti la Brad şi abstractizări fruste, ca în operele lui Brâncuşi, şi teribilismul curbelor mozaicate ale lui Gaudi, şi rafinamentul marilor bijutieri francezi, şi minerale în culori limpezi, desprinse parcă din tablourile lui Dali...
Preţul înnobilat al aurului
În muzeul de la Brad se află cele mai valoroase 18 kilograme de aur din întreaga lume. Sunt exponate care au o valoare de asigurare, fiecare în parte, de 500.000 de euro! "Cunoaştem aurul mai mult în lingouri şi bijuterii, dar puţini cunosc aurul aşa cum l-a făurit Bunul Dumnezeu. Bijuteriile din adâncuri au fost scoase cu osteneala a peste 40.000 de mineri, care au lucrat în zăcământul de la Barza, vreme de ani şi ani", declara primarul municipiului Brad, Florin Cazacu, la inaugurarea muzeului, care a avut loc pe 4 decembrie 2012, chiar de praznicul Sfintei Varvara, ocrotitoarea minerilor. Niciunul dintre exponatele de la Brad nu are, separat, mai mult de câteva grame. Potrivit specialiştilor, valoarea lor nu constă în cantitatea de aur, ci tocmai în forma fantastică în care au fost descoperite. "Dansatoarea de flamenco", "Harta României", "Aripile", "Peniţa lui Eminescu", "Copacul vieţii", "Leul", "Dinozaurul" sau "Crustaceul" sunt câteva dintre cele mai admirate piese ale expoziţiei. Dar cele mai cunoscute şi mai valoroase piese din Muzeul de la Brad sunt cele două "Şopârle" din aur, care au fost vedetele unor mari expoziţii, începând cu cea de la Paris, în 1937, până la cea de la München, în 2003. Fiecare dintre aceste "Şopârle" a fost evaluată la circa 3 milioane de dolari, îmi explică ghidul muzeului, Andreea Florea! Datorită valorii lor foarte mari, cele mai importante dintre exponatele de la Brad au fost păstrate în seifurile Trezoreriei statului, pe durata celor 5 ani în care muzeul a fost închis.
Fiecare din cele peste 2.000 de exponate din muzeu întrupează un mic miracol: e mai mult decât dibăcia fără seamăn a naturii; e şi jocul uluitor al hazardului - foiţe atât de fragile de aur, care au supravieţuit exploziilor şi condiţiilor dure de exploatare din mine, e şi - mult de tot! - frumuseţea din ochii şi din sufletele minerilor, care au descoperit în aceste aparent insignifiante fragmente de rocă şi metal, graţia discretă a harului divin. Astăzi, toate minele de aur din zona Munţilor Metaliferi, de la Zlatna, la Săcărâmb, poartă, însă, bătute pe garduri şi ziduri, însemne străine: Gold Corporation. Bogăţia dumnezeiască a Apusenilor vândută pe 4 bani...
Foto: MARIAN DUMA