Abia după ce sistemele de alimentare de pe staţie vor funcţiona fără probleme, în septembrie 2022, este prevăzută trimiterea a patru oameni pe Marte, unde aceştia ar urma să ajungă în 2023 şi să rămână timp de doi ani, până la înlocuirea lor de către alţi patru "colonişti”.
Ideea îi aparţine lui Bas Landsdorp, un om de afaceri olandez, care are sprijinul unui important savant, compatriot cu el, fizicianul Nobel Gerard't Hooft, laureat al premiului Nobel. Costurile sunt estimate de Landsdorp la doar şase miliarde de dolari. Cine să creadă, când un singur zbor Curiosity spre Marte a costat 2,5 miliarde. De-aici, scepticismul lumii ştiinţifice şi nu numai. Landsdorp s-a gândit însă la o sursă de amortizare a acestor costuri cu totul originală: drepturile de transmisie TV. Drepturi care s-au ridicat la cinci miliarde de dolari pentru Jocurile Olimpice de luna trecută.
Nu este însă vorba numai de costuri, ci şi de tehnologia necesară pentru aventura "Mars One”. Landsdorp s-a adresat firmei Space X, a miliardarului american Elon Musk, poducătoarea navetei "Dragon”, care a reuşit anul acesta alimentarea automată a Staţiei Spaţiale Internaţionale. Următorul pas este adaptarea navetei pentru transportul a şapte astronauţi. Tot Space X ar trebui să furnizeze o rachetă capabilă să transporte, cu costuri minime, încărcături de mai multe tone în spaţiu. Alte probleme sunt protecţia astronauţilor împotriva radiaţiilor cosmice din timpul exploziilor solare, care sunt, la ora actuală, printre cauzele cele mai obişnuite ale îmbolnăvirilor de cancer. În fine, partea cea mai problematică este viaţa pe Marte. Înaintea oamenilor, vor ajunge acolo casele modulare, care vor trebui să permită primilor colonişti să îşi amenajeze o "locuinţă” de 50 de metri pătraţi. Firma ILC Dover construieşte, ce-i drept, costume spaţiale şi airbaguri care au rezistat până acum, dar este o întrebare dacă ele vor putea constitui un cămin durabil, în condiţiile vitrege de pe planeta aflată cu cel puţin 55,75 milioane de kilometri mai aproape de Soare decât noi. Aici, locuitorii ar trebui să îşi procure hrana cultivând legume pe mici suprafeţe de grădină. Ce legume se aclimatizează pe Marte? Pentru a răspunde la această întrebare, Landsdorp se bazează pe cunoştinţele unei firme olandeze, PlantLab, care foloseşte LED-uri (nişte lămpi cu consum mic) pentru fotosinteza plantelor. În ce priveşte energia, ea va fi asigurată, în viziunea lui Landsdorp, exclusiv pe baza celulelor solare, dar ar fi nevoie de baterii extrem de puternice, pentru a supravieţui în noaptea marţiană, cu durata de 48 de ore.
Problemele colonizării planetei Marte nu sunt însă doar tehnice. Astronautul german Ulrich Walter evaluează riscurile de eşec, ca fiind mult mai mari decât în cazul expediţiilor navetei Shuttle. "Să ne imaginăm numai cum vom privi neputincioşi la moartea acelor oameni, în faţa camerelor de luat vederi”. Un alt punct de vedere, al teologului Dieter Hattrup, profesor la universitatea Paderborn, vorbeşte despre martiri. "Se cunosc martiri care şi-au dat viaţa pentru un scop moral înalt, dar de ce ar fi cucerirea planetei Marte un scop moral?”. Dar Lansdorp rămâne pe baricade. După lansarea oficială a înscrierilor pentru misiune, el a fost pur şi simplu asaltat de cereri. Selecţia celor patru viitori marţieni va fi realizată de psihologi. Nu se ştie dacă vor fi aleşi colonişti de ambele sexe, dar până şi optimistul Landsdorp le recomandă primilor pionieri să nu facă copii pe Marte, dezvoltarea fătului fiind o necunoscută în condiţiile de gravitaţie redusă şi de lipsă a asistenţei medicale.
Bas Lansdorp (n. 1977) este un tânăr inginer care până în 2008 s-a ocupat de proiectarea de centrale eoliene. A abandonat în plină glorie proiectul, în momentul când s-a ivit idea unei misiuni pe Marte, transformată în show media. A început să lucreze la proiectul "Mars One” în ianuarie 2011, împreună cu Arno Wielders. "Planul s-a dezvoltat foarte mult de când l-am lansat, şi oricine aude acum despre el este uimit de realismul nostru”, spune Landsdorp, un afacerist înnăscut.
TUDOR LAVRIC