Cand teatrul cucereste un intreg oras
Nu atat de stralucitoare precum in anii precedenti, editia 2012 a festivalului a adus, totusi, in scena oameni de cultura din 70 de tari, ce au prezentat 300 de evenimente in 60 de spatii, unele dintre ele clasice, altele neconventionale. S-a jucat, s-a dansat si s-a cantat in cetati medievale, in catedrale, parcuri, cluburi, in tramvaiul ce leaga Sibiul de Rasinari. S-a jucat Cehov si Commedia dell'Arte la Facultatea de Litere, si Shakespeare, la Muzeul Bruckenthal. Au venit la Sibiu atat companii europene binecunoscute, cu care organizatorii negociaza de mai multi ani, cat si mici trupe, cu nume cat se poate de sugestive. Astfel, "Compania Teatrul" a prezentat "Noi 4", un spectacol scris de Lia Bugnar si regizat de Dorina Chiriac, iar compania Teatrul Dinadins a scos in scena "Realitate virtuala", o piesa regizata de Theo Herghelegiu. In ceea ce priveste companiile internationale, la loc de cinste a fost "Need Company", ce a prezentat la Sibiu spectacolul "Casa cerbilor", in regia lui Jan Lawers. Fondator, in 1986, al Need Company, personalitate marcanta a teatrului european, Lawers prezinta in "Casa cerbilor" povestea reala a jurnalistului de razboi Kerem Lawton, ucis in razboiul din Kosovo. O alta prezenta cu care se mandresc organizatorii este cea a regizorului german Peter Stein, ce a prezentat "Faust Fantasia", o melodrama pentru voce si pian dupa Goethe, produsa special pentru "Bienala de la Hanovra", din 2000.
Silviu Purcarete, figura centrala a festivalului
Dincolo de prezenta marilor companii internationale, de exuberanta spectacolelor de strada si de efectele pirotehnice, la Festivalul de Teatru de la Sibiu se petrece un alt fapt esential, prea putin cunoscut marelui public: orasul de pe malul Cibinului atrage tot mai multe personalitati, minti luminate din lumea teatrului, regizori, manageri culturali, producatori, care se intalnesc aici, schimba idei, care uneori se materializeaza in spectacole de referinta.
Cel mai bun exemplu este "Calatoriile lui Gulliver", al optulea spectacol regizat de Silviu Purcarete la Teatrul Radu Stanca, si care a avut premiera pe 26 mai. Este un proiect ce s-a nascut in urma cu trei ani ca o colaborare intre FITS, Teatrul National din Dublin, si festivalurile internationale din Edinburgh si Belfast. Muzica este realizata de un important compozitor irlandez, Shaun Davey, cel care in urma cu doi ani si-a prezentat in premiera la Sibiu lucrarea "Vocile din Cimitirul Vesel". Silviu Purcarete a fost invitat de onoare, in decembrie 2010, atunci cand "Vocile" au rasunat in cea mai mare catedrala a Dublinului, St. Patrick's, acolo unde este inmormantat Jonathan Swift, autorul "Calatoriilor lui Gulliver". Swift a scris cartea in 1726, ca o satira la adresa societatii engleze a acelor timpuri. La premiera de la Sibiu a participat si Jonathan Mills, directorul prestigiosului Festival de Teatru din Edinburgh, acolo unde spectacolul lui Purcarete se va juca in luna august. Pana atunci, regizorul roman a fost figura centrala a Festivalului de la Sibiu. Alaturi de "Faust", montarea care a facut celebru teatrul sibian in lumea internationala a artelor, in festival au mai fost prezentate "O furtuna", spectacol realizat la Teatrul National "Marin Sorescu" din Craiova, dar si primul film de lung metraj al lui Purcarete, "Undeva la Palilula".
Film, carte, dans, fotografie, muzica
Festivalul a atras, de la bun inceput, nu doar prin spectacolele de teatru, ci si prin manifestarile culturale adiacente. Cum la sfarsit de mai Sibiul, ca intreaga tara, s-a aflat sub imperiul ploilor, multe dintre spectacolele stradale, ce faceau odinioara deliciul turistilor si al sibienilor, au fost amanate sau anulate. Insa celelalte evenimente au fost bine primite. Doua expozitii de fotografie, una semnata Mihaela Marin, la Centrul Cultural Habitus, cealalta Scott Eastman si Dragos Spiteru, la Primarie, au avut ca tema editiile precedente ale FITS. Bine primite au fost si fotografiile realizate de germanul Wolfgang Sreter, cu artisti de strada, in vreme ce, la Sala Thalia, Daniel Munteanu a expus o serie de lucrari foarte interesante, ce nu au legatura cu lumea spectacolului, reunite sub titulatura "Creaturi din lemn".
Noutatea la editia cu numarul 19 a FITS este inaugurarea unei noi sectiuni, cea dedicata filmului. Astfel, pe langa filmul lui Purcarete, au mai fost proiectate "Akropolis", regizat de Jerzy Grotowski, "Prin ganduri si imagini", un documentar de Liviu Ciulei, si "Goldfish games", in regia lui Jan Lauwers.
Lansarile de carte, conferintele si mesele rotunde au adus la Sibiu personalitati ale culturii, precum Nicolae Manolescu, Mihai Maniutiu, Ioan Hollender, George Banu.
Concertele in aer liber tinute an de an in Piata Mare sunt mult sub standardul cultural al festivalului, insa asta nu inseamna ca la Sibiu nu a rasunat si muzica de calitate: concert de orga, in interpretarea Ursulei Philippi, la Biserica Evanghelica, fado cu Maria Berasarte, la Teatrul Gong, acorduri baroce cu grupul Acapella, la Cetatea Cisnadioara, si cu Ensemble Renaissance, la Sinagoga, muzica religioasa ortodoxa cu Corul barbatesc al Facultatii de Teologie "Andrei Saguna" Sibiu, condus de Preot Prof. Sorin Dobre, la Catedrala Ortodoxa, tango, cu trupa hispano-argentiniana Otros Aires, la Sala Thalia, si un dialog chitaristic, cu Cuantanto de Giutaras Ciudad de Mexico, la Cetatea Cisnadioara. Totodata, Ada Milea a prezentat spectacolul muzical "Insula", dupa textul lui Gellu Naum, produs de Teatrul "Lucian Blaga" din Cluj-Napoca.
Dansul a fost din nou printre cele mai apreciate arte la FITS. Compania spaniola Jose Serano a adus ritmurile flamenco pe scena Salii Thalia, iar israelienii de la Vertigo Dance Company au venit pe scena mare a Casei Sindicatelor, cu spectacolul "Mana - Lumina Intelepciunii". Poate cea mai apreciata realizare coregrafica prezentata la festival a fost "Carmina Burana", o montare semnata Gigi Caciuleanu, pentru Teatrul National din Targu Mures. Un spectacol ambitios, ce a avut premiera nationala pe 17 februarie si in care regizorul si coregraful Gigi Caciuleanu incearca sa impuna un nou concept. "Este vorba nu de teatru-dans (care este teatru cu dansatori), ci de dans cu actori. Aici nu avem de-a face cu dansatori carora li se cere si actorie, ci cu actori care sunt parte a unui teatru pe o limba a miscarii, si care, coregrafiati fiind si evoluand pe adevarate pachete de energie muzicala, devin "miscatori"", afirma el.
Foto: Mediafax (3) /Agerpres