HILDEGARD VAN BINGEN - Tratamente pentru STOMAC SI INTESTIN

* 80% din sistemul imunitar se afla in intestin *

Avand intre 5 si 7 metri lungime si o supra­fata de 200 pana la 300 de metri patrati, intestinul nu este doar cel mai mare organ al nostru, ci si cel mai important. El adaposteste o mul­titudine de microorganisme, al caror numar depaseste de zece ori totalul celulelor ce compun organismul. Aceasta flora intestinala fiziologica, un adevarat eco­sistem intestinal, traieste in simbioza cu omul, asadar, intr-un echilibru de care depind in mare masura sana­tatea, starea de bine si sentimentele noastre. Mai mult: 80% din sistemul nostru imunitar se afla localizat in intestin. Orice deficit de imunitate ce ar implica flora intestinala ar duce la consecinte grave pentru toate or­ga­nele, pentru sanatatea noastra in ansamblu. Bacte­riile saprofite s-ar putea inmulti fulgerator, dublandu-se in numai 20 de minute si trans­formandu-se in germeni patogeni, ca­pabili sa declanseze o septicemie, prin in­fectarea sangelui si a tuturor organelor.

Intestinul si... sufletul

In acelasi timp, sistemul digestiv - si in primul rand intestinul - constituie o tinta a tuturor reactiilor psihice si emotionale pro­duse de stres, teama, griji si suparari, de­oarece intestinul si psihicul sunt strans legate intre ele. Fiecare dintre noi a intalnit situatii cand emotia unui examen a provo­cat diaree sau intestinul a cedat in fata unor evenimente traumatizante, cum ar fi un divort, o conce­diere sau pierderea partene­rului. In con­cluzie, se poate afirma ca intes­tinele reflecta fidel starea noastra sufle­teas­ca si reprezinta un instrument de masura pentru calitatea sistemului imunitar, care poate evolua rapid, fie in sens pozitiv, fie negativ.
In zona afectiunilor digestive, stiinta tamaduitoare a Hildegardei van Bingen se dovedeste de o complexitate surprin­zatoare pentru timpul in care a trait. Ea se ocupa de afectiunile intregului tract di­gestiv, de la cavitatea bucala pana la rect, inclusiv de organele anexe si glan­dele cu secretie interna, pe care le cu­prinde sub denumirea generica "viscera": pan­creasul, ficatul, vezica biliara, splina, ovarele, glanda suprarenala si creierul endocrin, hipo­fiza. Iata cateva din celebrele leacuri ale calugaritei germane, care au supravietuit pana azi.

1. Respiratie urat mirositoare - mirosul neplacut al corpului

De ce au new-yorkezii cel mai mare consum de deodorante din lume? Fiindca nicaieri nu se intalneste atata stres si nu se mananca atatea alimente cu multe calorii, dar putine substante hranitoare, ca la New York. Stresul si alimentatia gresita reprezinta cauzele digestiei defectuoase si ale gazelor de putrefactie, care sunt eliminate odata cu aerul expirat. Adesea, mirosul greu nu provine din gura sau din plamani, ori de la vreun abces dentar, ci este un semn care indica o di­gestie proasta. Pentru aceasta, Hildegard ofera doua remedii foarte eficiente: vinul de salvie si anasonul.

Vinul de salvie

Indicatii terapeutice: halena, boli infectioase, exces de mucozitati.
Reteta: 1 lingura frunze de salvie, 1/2 l vin natu­ral.
Fierbeti vinul si salvia 2-3 minute, strecurati lichi­dul si lasati-l sa se raceasca. Beti de 2-3 ori pe zi, cate o cana.

Anasonul

"Oricum ar fi consumat, rece, in seminte, sau sub forma de ceai, el inveseleste omul si ii aduce o caldura placuta (activeaza circulatia), o transpiratie fara miros si o digestie buna. Caci cine mananca in fiecare zi pe stomacul gol anason proaspat micsoreaza flegma rea sau putreziciunea din maruntaiele lui si alunga mirosul greu al rasuflarii sale".
Mestecati 1-2 lingurite de seminte de anason inain­te de fiecare masa si la nevoie sau preparati un ceai dintr-o lingurita de seminte oparite cu o cana de apa.

2. Obezitate

Obezitatea nu este doar un defect estetic, ci si o boala pe care ne-am incumeta chiar s-o numim "sinu­ci­dere cu furculita si cutitul". Lasand la o parte obe­zi­ta­tea patologica, Hildegard mentioneaza trei deprin­deri gresite care duc la ingrasare, acolo unde exista o astfel de predispozitie:
- consumul exagerat de carne;
- asocierea nepermisa a unor ali­men­te;
- multe bai calde.
In special din cauza publicitatii rafi­nate si insistente, folosite de producatorii din diversele ramuri ale industriei ali­men­­tare, multi oameni din ziua de azi tind sa devina supraponderali. Motivul: ei ingur­giteaza zilnic cantitati prea mari de carne, meze­luri, branza grasa, inghe­tata si alte dul­ciuri. Mai ales ciocolata este un ade­varat drog: cand ai inceput s-o mananci, nu te mai poti opri. Deja o reducere drastica la carne, branza grasa si oua ne poate ajuta sa ne mentinem greutatea in limite normale. Importanta este trecerea la o alimentatie mai mult sau mai putin vegetariana, bazata in pri­mul rand pe cereale, fructe si legume, ca si cunoasterea catorva secrete culinare, ca acestea de mai jos.

Carnea de strut

"Carnea pasarii care se cheama strut este buna de mancat pentru oa­me­nii grasi si voinici, fiindca le da putere, dar nu-i lasa sa puna prea multa carne pe ei. Nu e potrivita pentru cei slabi si fara vlaga".

Painea de secara

"...e buna pentru cei ce s-au ingra­sat, caci le mai ia din carne si cu toate acestea le da putere".
Recomandarea de mai sus nu este valabila pentru persoanele care sufera de o forma grava de gastrita, deoarece ele nu pot digera secara.

Supa de regim cu frunze de vetrice

"Cine se simte ghiftuit de la multe mancaruri grele si are o apasare in stomac si pe intestine sa-si fiarba o supa (de carne, de oase, de pui), fara a folosi alte le­gume sau plante. Pune in aceas­­ta supa frunze proas­pete de vetrice, fierbe-o inca o data si mananca supa cu frunze de vetrice cat de des (zilnic). Iti va usura din nou stomacul si intestinele si le va face ascultatoare si vei mistui bine mancarea".

Pestele

"Impreuna cu pestii se duc ca pe apa si kilo­gramele".

Carnea de pui

"Pentru cei sanatosi, carnea de pui e buna de mancat, fiindca nu-i ingrasa".

3. Bolile de stomac

Cura de primavara cu pelin este o terapie cu spec­tru mai larg de actiune, care mentine sanatatea sto­macului si a intestinului, iar atunci cand stomacul este bolnav si exista tulburari de digestie, combate in­su­ficienta renala. Efectele pelinului se explica prin con­tinutul sau de substante amare si uleiuri eterice. Aceste principii active stimuleaza intreaga productie de lichide ce participa la pro­cesul digestiei, respectiv saliva, su­curi gastrice, se­cretii din duo­den, ficat si co­lecist. De ase­menea, sub­stan­tele amare im­pulsio­nea­za formarea de anti­corpi pe intreaga mucoasa, din cavi­ta­tea bucala pana in stomac si intestin, prin ur­ma­re, acti­veaza sistemul imuni­tar. Apoi, datorita uleiu­rilor ete­rice pe care le contine, peli­nul favorizeaza o buna iri­gare cu sange a rinichilor, incat functionarea lor defi­citara revine la normal. De aceea, Hildegard scrie:
"Elixirul cu pelin alunga din tine boala de rinichi si melancolia, iti face vederea limpede, intareste inima si nu lasa plamanii sa se imbolnaveasca, incalzeste stomacul, curata maruntaiele si se ingrijeste ca di­gestia sa fie buna".

Vinul cu pelin

Reteta: Pelinul se culege in mai sau iunie, in pe­rioadele cand Luna este in crestere. Se stoarce sucul din frun­zele proaspete. Se infierbanta 1 litru de vin in­dulcit cu 150 g de miere, si cand a ajuns la tempe­ratura de fier­bere, se toarna in el sucul de pelin (40 ml) - si se ia imediat de pe foc. Se strecoara si se pastreaza in sticle curate.
Utilizare: Se bea cate un paharel de lichior (20 ml), din trei in trei zile, inainte de micul dejun, pe stomacul gol. Vinul cu pelin se ia din luna mai pana in octom­brie, in cantitatea indicata mai sus. Din trei in trei zile inseamna: se bea in prima zi, a doua zi se face pau­za, iar a treia zi se bea din nou. In cazuri de o gravitate deo­sebita, pelinul poate fi administrat pe durata intre­gului an. Copiilor li se da o cantitate redusa corespun­zator (1 lingurita pana la 1 lingura).

4. Durerile de stomac provocate de inflamarea mucoasei (gastrita, ulcer gastric si duodenal)

Daca ne dedam adesea la orgii culinare, daca facem combinatii gresite de alimente, abuzam de cruditati sau mancam prea multa grasime, in corpul nostru iau nastere substante toxice daunatoare, cu miros greu, care ne pot imbolnavi nu numai stomacul, ci intregul orga­nism. Terapia clasica, folosita pentru vindecarea com­pleta a stomacului si disparitia durerilor, este cura cu suc stors din bujori.

Elixirul cu bujori
Indicatii terapeutice: balonari, dispepsie, gas­tri­ta cronica.
Reteta: 200 ml tinctura din suc de bujori, 50 ml tinc­tura din suc de pelin, 40 g cinci-degete - planta zdro­bita.
Puneti cele de mai sus intr-un vin natural de buna calitate (600 ml), dati totul intr-un clocot, apoi strecurati si turnati vinul intr-o sticla. Dupa ce se raceste incalziti-l din nou si cand a ajuns la temperatura de fierbere, adaugati-i putina pulbere de tarhon si piper macinat (1 varf de cutit). Timp de cinci zile se bea 1 paharel de lichior pe zi, incalzit, inainte de masa.
In continuare, alte cinci zile se mananca o data pe zi, la inceputul mesei, urmatorul amestec: 1 paharel de li­chior din elixirul cu bujori, 1 galbenus de ou si 1 lingu­ra de faina de grau nedecorticat se bat bine cu putina apa, preparandu-se astfel un aperitiv cald. Nu se adauga grasime sau ulei. Va poate fi de folos si isopul proaspat, macerat in vin, din care se bea 1 paharel de lichior, o data pe zi.

Elixir cu iarba Sfantului Ioan

Indicatii terapeutice: gastrita, ulcer gastric, sen­sibilitate la stomac, digestie defectuoasa, ulcer duo­denal, dispepsie, lipsa poftei de mancare.
Reteta: 10 g frunze de iarba Sfantului Ioan (san­zie­ne), 6 g menta, 2 g seminte de anason, 50 g miere li­chida.
Ingredientele enumerate mai sus se dau intr-un clocot cu un litru de vin alb de buna calitate, dupa care licoarea se strecoara si se pas­treaza intr-o sticla curata.
Administrare: dupa masa de pranz si dupa cina, se beau 1-2 paharele de lichior, pline. Daca aveti sto­macul sensibil, puteti incepe cu o cantitate mai mica (1 lingura).
Elixirul cu iarba Sfantului Ioan este principalul re­mediu pen­tru vindecarea unei infla­matii cronice a mu­coa­sei gas­trice. In majoritatea cazurilor, aceasta apare ca o con­secinta a cantitatii insuficiente de acid gastric si poate da nastere foarte usor unui ulcer care - in lipsa trata­mentului adecvat - se transforma in cancer.

Alifia de brad

Indicatii terapeutice: du­reri de stomac si intes­tine, afec­tiuni ale pancreasului, splinei si vezicii biliare, spas­me, colici gastrointestinale, dureri de cap provo­cate de hipertensiune (ina­in­te de un accident vascular cerebral).
Utilizarea alifiei de brad s-a dovedit deosebit de utila la su­ferintele gastrointes­tinale gene­rate de stres, ca si pentru stimu­larea digestiei, in conditiile unei dis­functii pan­creatice. Chiar daca bol­navul sufera deja de diabet, pancreasul poate fi activat cu ajutorul alifiei de brad, astfel incat sa produca mai multa insulina.
Reteta: 50 g ace, scoarta si lemn de brad, recoltate primavara, 25 g frunze de salvie, 100 g unt de casa din lapte de vaca (preferabil din luna mai), 250 ml apa.
Taiati marunt acele, scoarta si lemnul de brad, im­preuna cu frunzele de salvie, si fierbeti-le in apa, trans­formandu-le intr-o pasta. Adaugati untul, amestecand mereu, pana la omogenizare. Lasati compozitia sa se ra­ceasca, apoi amestecati-o din nou, scurgeti apa - si ati obtinut alifia, pe care o veti pastra in frigider, pusa intr-un borcan.
Utilizare: Se maseaza cu ea mai intai zona inimii, dupa aceea plexul solar. Daca aveti dureri de cap, va pu­teti masa cu alifie de brad si tamplele, fruntea, even­tual tot capul. Alifia s-a dovedit foarte eficienta la cal­marea durerilor din sinusurile frontale si maxilare, prin masaj extern. Chiar si narile se pot unge cu alifie de brad.
Persoanele cu afectiuni gastrointestinale ar trebui sa evite: fructele acre * cruditatile * toate alimentele prajite si preparate cu grasime * tutunul, alcoolul, cafeaua si ciocolata * condimentele tari, ca mustarul si ardeii iuti * zaharul si dulciurile, precum si sucurile asa-zis natu­rale din comert.