Toplita este un oras stravechi, asezat la poale de munti vulcanici (Calimani si Gurghiu), in centrul depresiunii cu acelasi nume, la extremitatea estica a defileului Toplita-Deda si inconjurat de rauri cu nume rare: Zapodea, Marsinet, Magherus. Cu o populatie de numai 16.000 de locuitori (din care 11.291 sunt romani, iar 4034 maghiari), orasul are 75 de kilometri de strazi, cat o mare capitala de judet. Este situat la rascruce de provincii istorice romanesti, Moldova, Muntenia si Transilvania, si la rascruce de drumuri de fier si de piatra. Toponimul "Toplita" este de origine slava si inseamna "loc cu apa calda". Din pacate, doua importante izvoare termale din zona stau inca neamenajate, din cauza neintelegerilor dintre mostenitori. Din punct de vedere istoric, pe locul unde se afla astazi Toplita a existat, in secolul I d.Hr., asezarea dacica Sangidava, amintita de Ptolemeu. Atestata documentar in 1626, "Olah Toplicza" (Toplita Romana) este de fapt mult mai veche. Marele istoric David Prodan a considerat-o drept una dintre cele mai importante localitati de munte din Transilvania. Astazi, importantul nod de cale ferata te asteapta sa-l vizitezi si sa-l intelegi, deoarece face parte din geografia politica a asa-zisului tinut secuiesc, pe care unele capete infierbantate l-ar dori un cal troian in centrul statului national roman. Primarul liberal Stelu Platon, inginer de meserie, ne serveste drept ghid si interpret pentru o incursiune in realitatea imediata a Toplitei, acolo unde romanul si secuiul merg la un bal sau beau o tuica fiarta impreuna, cum se cuvine intre vecini si consateni.
"Si romanii, si maghiarii s-au desteptat! Nu-i mai poti pacali cu promisiuni"
- Toplita este un orasel de munte, in care s-a nascut si a fost botezat primul patriarh al Romaniei Mari, Miron Cristea, si in care romanii si secuii traiesc liber, ca buni cetateni. Aflat pe malul Muresului, orasul ar trebui sa tina, de fapt, de judetul Mures, iar nu de Harghita?
- Administrativ, Toplita face parte din judetul Harghita, desi, in mod traditional, Toplita a fost, cel putin cu sufletul, la Targu Mures. Pana la urma, este si firesc: Muresul, care izvoraste la mica distanta de noi, curge spre Targu Mures, nu spre Miercurea Ciuc, iar Toplita si comunele din imprejurimi sunt o zona preponderent romaneasca, cu doar 22% maghiari.
- Dupa 12 ani petrecuti la primarie, ca primar si consilier, ce puteti spune despre alegatorii dvs., romani si maghiari?
- Si romanii, si maghiarii s-au desteptat! Nu-i mai poti pacali cu promisiuni, au depasit perioada in care-i puteai prosti, vor sa vada daca ai facut ceva, daca te pricepi la ceva, nu doar la intors vorbele. Mi se pare normal sa fie asa, mai ales ca, la alegerea unui primar, nu prea conteaza apartenenta politica. In schimb, cand este sa administrezi o localitate, conteaza daca primesti sau nu bani pentru investitii. Noi, care am fost de alta culoare politica decat cei de la Guvern, nu am primit nici o suma cat de cat semnificativa; a trebuit sa ne descurcam cu sponsori si cu capital privat, destul de subtire in zona asta. Totusi, am reusit sa modernizez spitalul, dandu-le toplitenilor o mostra din priceperea mea ca manager si determinandu-i sa ma voteze la primarie.
- Pe plan local, va descurcati, totusi... Nu v-a ajutat Consiliul Judetean?
- In ultimii doi-trei ani, institutiile statului au inceput sa devina un fel de puncte de lucru exclusiviste ale partidelor aflate la putere. Suntem noua primari romani in Harghita, dar Consiliul judetean, format din 31 de consilieri, dintre care numai doi romani, nu ne-a repartizat resurse aproape deloc. Practic, nu exista o comunicare reala intre Consiliul udemerist si primariile romanesti, intre consilierii romani si maghiari, intre acest Consiliu si cei 45.000 de romani care locuiesc in zona de nord a judetului. In plus, la nivel judetean, vin foarte multi bani de la guvernul Romaniei pentru proiecte. Spre exemplu, in statiunea Borsec, s-au facut investitii pe bani guvernamentali de peste 200 de miliarde de lei vechi, numai in ultimii doi-trei ani. Nu sunt invidios, dimpotriva: ma bucur, intotdeauna Toplita a fost conectata cu Borsecul. Problema este ca dirijarea fondurilor de la guvern se face cu acordul exclusiv al d-lui Marko Bela, si atunci cred ca nu este cazul sa comentez mai departe de ce doar in comunitatile conduse de maghiari se dau aceste fonduri ultrageneroase... Sa mai dau un exemplu: singurul drum judetean neasfaltat este drumul Toplita-Secu (Bilbor), localitati cu majoritate romaneasca. Am solicitat mereu Consiliului judetean fondurile necesare, macar proportional cu populatia, dar s-au gasit mereu explicatii ocolitoare. Cand e vorba sa ne raspunda, iata ce scrie presedintele Consiliului judetean, d-l Borboly Csaba, oferind primariei noastre modesta suma de 100 de milioane de lei vechi: "...Dumnezeu sa va dea sanatate, putere de munca si un viitor sigur in Tinutul Secuiesc".
"Conflictul interetnic este intretinut si propagat din strainatate. Liderii actuali ai UDMR au fost scoliti, in anii '90, la Budapesta. Cu una-doua exceptii"
- Pentru noi, cei care traim aici, tinutul secuiesc reprezinta o entitate culturala traditionala... Noi stim ca zona secuiasca incepe la 15 km de Toplita, la Ditrau. De circa 700 de ani, secuii au fost colonizati aici, iar taranii romani s-au inteles bine, au avut relatii normale cu secuii de-a lungul timpului, cu toate sincopele si dramele periodice cunoscute. Asta nu inseamna ca presedintele consiliului judetean trebuie sa considere tinutul secuiesc ca pe o entitate geografica si politica autonoma, de vreme ce, la recensamantul recent, politicienii UDMR au facut o campanie vehementa ca toti locuitorii neromani din Harghita, Covasna si Mures sa se declare maghiari, nu secui, si 95% asa s-au declarat. Atunci, despre ce tinut secuiesc vorbim?!
- Vine 15 martie, si radicalii maghiari vor spune din nou ca tinutul secuiesc nu este Romania. Unitatile armatei romane vor fi numite din nou "trupe de ocupatie", iar bisericile ortodoxe, "un pumnal in pieptul secuimii". Cum va explicati extremismul si orbirea nationalista a acestor lideri?
- Conflictul verbal interetnic din judetele noastre este intretinut si propagat din strainatate. Sa nu uitam ca liderii actuali ai UDMR, de la nivel central si local, oameni in jur de 40 de ani, au fost scoliti, in anii '90, la Budapesta. Cu una-doua exceptii, ei sunt mult mai agresivi decat mai vechii lideri din garnitura scoasa partial la pensie. Daca veti compara, spre exemplu, discursul lui Georgy Frunda cu discursul liderilor din Sfantu Gheorghe, veti descoperi deosebiri de abordare majore: cel dintai este un politician echilibrat, tolerant, scolit in Romania, cei din urma sunt manipulati de nationalismul extremist din capitala Ungariei. Iata de ce se creeaza situatii cel putin stanjenitoare, intre romanii si maghiarii din aceasta parte a tarii. Sigur, in Toplita, romanii sunt majoritari, iar maghiarii vorbesc foarte bine limba romana. Dar n-o sa mai vorbeasca, deoarece UDMR a construit, cu bani de la Banca Mondiala, care vor fi returnati, desigur, de toti locuitorii Romaniei, un campus scolar, de la gradinita la liceu, unde se preda exclusiv in limba maghiara. I-au sechestrat, practic, intr-o cetate spiritual-lingvistica maghiara, rupandu-i de lumea romaneasca. Noua lege a invatamantului, care da limbii romane statut de limba straina, precum si invatarea istoriei si a geografiei in limba maghiara vor desavarsi ruperea maghiarilor de romani, cu toate consecintele ce decurg de aici.
"Toplita se pregateste pentru viitor intr-o maniera durabila"
- Dumneavoastra ramaneti, insa, deopotriva, primarul romanilor si al maghiarilor din acest municipiu. Stiu ca veti candida la inca un mandat si ca aveti sperante ca veti fi reales. Pe ce va bazati?
- Trebuie sa va spun ca am vocatia constructiilor noi. Imi place sa-mi leg numele de cladiri destinate comunitatii. Dupa terminarea spitalului, am reusit sa reabilitez, aproape de la zero, cladirea in care se afla primaria, casa de cultura si biblioteca municipala. Am construit piata agro-alimentara si am introdus in programul de reabilitare termica mai multe blocuri de locuinte. Am refacut drumuri si trotuare, am introdus zeci de kilometri de apa si canalizare, suntem la final cu statia noua de epurare a apelor uzate, o investitie de doua milioane de euro. Avem in plan, cu bani europeni, construirea unei gropi ecologice de gunoi si inchiderea celei vechi. Vorbind de fonduri europene, am semnat contracte in valoare de 11,5 milioane de euro, pentru trei proiecte aflate in faza de licitatie: un azil de batrani, o centrala termica si asfaltarea a 41 de strazi, cu iluminat suplimentar, pe baza de celule voltaice. Practic, vom schimba fata orasului. Daca, in ultimii trei ani si jumatate, am investit in proiecte comunale peste 300 de miliarde de lei vechi, prin programele aflate in derulare, in urmatorii patru ani, vom investi peste 1000 de miliarde de lei vechi, inclusiv fonduri europene, ceea ce inseamna ca orasul va merge in directia pe care ne-am propus-o. Vom incuraja cu prioritate turismul si agricultura ecologica, domeniile care merg cel mai bine in zona noastra lipsita de poluare. Am avut grija sa concesionam circa 3000 de hectare de pasune din Calimani fermierilor topliteni, crescatori de oi si vaci. Altfel spus, Toplita se pregateste de viitor intr-o maniera durabila.
- Se vorbeste de constructia unor microhidrocentrale pe apele repezi ale muntilor din jur. Cum va participa primaria?
- Am semnat deja doua autorizatii private de constructie foarte importante. Este vorba de construirea a patru microhidrocentrale - o investitie de 10 milioane de euro, si o alta investitie de 9 milioane de euro, care inseamna o centrala electrica pe baza de biomasa si deseuri de lemn. Ele fac parte din programul meu electoral concret, realizabil pe bani privati, deoarece pe banii guvernului si ai UE nu ne putem baza in totalitate, cata vreme nu se respecta cerinta CE de a distribui fondurile de dezvoltare in primul rand spre zonele mai putin dezvoltate. Daca banii europeni si guvernamentali nu s-ar distribui cu prioritate clientelei politice a partidelor aflate la putere (si nu e vorba numai de cele din prezent!), ci s-ar repartiza legal si transparent tuturor regiunilor, atunci primarii n-ar trebui sa mai aiba coloratura politica, ar deveni simpli administratori in slujba comunitatii. Iar autonomia locala ar ajunge sa aiba puterea promisa la admiterea in UE.
"Stiu foarte sigur ca oameni din UDMR, cu scaun la cap, considera autonomia teritoriala irealizabila"
- Daca am lua in calcul scenariul cel mai negru pentru romanii din Harghita si Covasna, adica declararea autonomiei asa-zisului tinut secuiesc, ce ati putea face ca primar?
- Cata vreme Romania are o Constitutie pe care n-o aruncam la cos, acest scenariu nu cred ca este posibil. Desigur, noi mai glumim uneori: o sa facem si noi, romanii, o autonomie, sa ne batem in autonomii cu secuii. Insa, dincolo de gluma, trebuie sa fim pregatiti sa ne aparam mai ales moral si psihic, in fata unei astfel de eventualitati. Atunci cand extremistul Csibi Barna a spanzurat efigia lui Avram Iancu, prietenii romani din Miercurea Ciuc m-au sunat alarmati sa-mi spuna ca le e frica. Daca astazi spanzura o papusa, poate ca maine-poimaine o sa spanzure si un om. Recunoastem, este un motiv de frica pentru romanii abandonati de guvernanti si de presedintele tarii. Cu toate acestea, trebuie sa spunem ca romanii au rezistat multe secole aici, in vremuri si mai grele, si nu vor pieri tocmai acum, cand vor unii sa-i izoleze in inima Europei Unite. De altfel, stiu foarte sigur ca oameni din UDMR, cu scaun la cap, considera autonomia teritoriala pe criterii etnice irealizabila.
- Ce spun maghiarii de rand? Cum reactioneaza ei fata de proiectele propriilor politicieni?
- Cu maghiarii de rand, noi, romanii, avem relatii normale; cel putin in zona Toplitei nu exista nici o exceptie de la o convietuire civilizata. Pe de alta parte, trebuie sa stim ca educatia lor se face prin scoala si prin biserica, intr-un singur sens. De aici, intelegeti ce doriti.
Daca nu aveti un cont, va puteti inregistra 
