Sebastian Kneipp
Ceai pentru scormonit stomacul
Acum 40, 50 de ani, inca mai era la moda sa lasi sange la un anumit moment, bine stabilit, sau sa iei laxative la o data inscrisa cu constiinciozitate in calendar, si anume, o data sau de doua ori pe an.
Exista si astazi oameni - si nu putini - care cred in continuare ca stomacul ar avea nevoie, din cand in cand, de o examinare si de o evacuare serioase. Si au dreptate! Cand ne gandim la modul de viata al multora dintre semenii nostri, la alimentele si la bauturile pe care le ingurgiteaza, nu putem sa nu recunoastem ca felul de a gandi amintit mai sus este pe deplin intemeiat.
Daca stomacul, atat de chinuit si de suprasolicitat (fiind prea plin), ar putea scoate un sunet, cu siguranta ca ar tipa si ca ar striga dupa ajutor, impotriva unor asemenea raufacatori nechibzuiti, lipsiti de ratiune. Dar pentru ca nu poate s-o faca, trebuie sa "inghita" el insusi tot, urmarea fiind nu ca se deranjeaza, ci ca pur si simplu se distruge. Vreti sa-i dati o mana de ajutor? Inainte sa trageti sertarul cu medicamente, apelati la sfaturile marelui terapeut german Sebastian Kneipp, care a realizat un remediu de mare eficienta pentru stomac. Ascultati-l: "In ce ma priveste, eu consider ca stomacul este un lucrator harnic, care asigura bunul mers al intregului organism. Pentru a functiona, el are nevoie de un tratament omenesc. Numai cu un asemenea tratament va putea fi pe deplin "lucratorul" harnic si credincios care este. Si daca, din intamplare, ar suferi si el un accident - totul este posibil - eu, personal, sunt categoric impotriva tuturor laxativelor drastice (prea puternice) si le resping, indiferent cum s-ar numi ele.
Prin "laxare" nu se intelege nimic altceva decat incercarea de a produce un scaun mai abundent, fara a vatama in vreun fel sanatatea si forta fizica. Dar aceasta se poate face intr-un mod mult mai simplu si mai nedaunator, cu ajutorul plantelor inofensive, care nu ataca stomacul ca pe un dusman, ci merg impreuna cu el, mana-n mana, ajutandu-l sa-si exercite propria activitate si sa-si mentina puterea si mijloacele proprii (sucurile gastrice).
Am cautat, vreme indelungata, printre cele mai diverse plante, pe acelea care pot ajuta eficient stomacul cu forte unite. Deci, pe cele care, desi ar trebui sa-l slabeasca - prin eliminarea intregului continut alterat, nu o fac, ba dimpotriva, il intaresc in asa masura, incat nu numai ca nu-si intrerupe activitatea nici un moment, ci lucreaza fara sa bombane si sa protesteze!
Si cred ca am gasit atat plantele, cat si amestecul potrivit. Cele doua feluri de ceai nu reprezinta un secret. Dimpotriva, doresc ca un numar cat mai mare de oameni sa le foloseasca spre binele lor, dar si spre vindecarea suferintelor altora. Iar ceaiul acesta a fost botezat. Nu de mine, ci de un domn caruia i-a reparat "ceasul stomacal" si care i-a spus "ceai scormonitor". Am acceptat numele si, de-atunci, ceaiul a ajutat sute si sute de bolnavi si ar avea multe de povestit, pentru ca, in repetate randuri, a calatorit, in cantitati mari, in Elvetia, Ungaria, Austria etc.
Cele doua retete sunt urmatoarele:
A. Se iau 2 linguri de fenicul macinat, 2 linguri de boabe zdrobite de ienupar, 1 lingura de schinduf (Foenum graecum) si o lingura de pulbere de aloe. Se amesteca bine si se pastreaza la loc uscat, intr-o cutie. Remediul actioneaza dupa 12-30 de ore. Se bea o ceasca mica de ceai, de regula seara, inainte de culcare. Pentru o ceasca este suficienta o lingurita de amestec, care se fierbe un sfert de ceas. Se strecoara apoi ceaiul si se bea rece sau cald, fara zahar.
Cei cu constitutie puternica pot bea cate-o ceasca de ceai doua zile la rand.
Cei slabi ar fi bine sa imparta ceasca respectiva la 2-3 zile, astfel incat sa ia in fiecare seara 4-6 linguri de "medicament". Fara a avea nici o senzatie neplacuta, ei vor auzi infuzia scormonind, examinand, cercetand si "rascolind" inauntrul lor.
La unii, ceaiul nu va scoate la iveala nici un fel de rezultate, desi ii vor simti, in interiorul lor, munca asidua. Si politia cauta, fara sa gaseasca intotdeauna hotii. "Scormonitorul" cauta, dar acolo unde nu e nimic de gasit si de eliminat, nu produce nici o tulburare ca acelea declansate de laxative.
Ceaiul actioneaza nu doar asupra scaunului, ci si asupra urinei si a secretiei mucoaselor din piept.
Am avut cazuri in care, dupa o diaree prelungita, greu de oprit, ceaiul a eliminat pana si ultimul rest de impuritati, "revolutia" interna fiind urmata imediat de o "pace" adanca si de durata. O cescuta de ceai, baut in trei reprize pe parcursul unei zile, este suficienta.
B. A doua reteta a acestui ceai este urmatoarea: 2 linguri fenicul macinat, 3 linguri boabe de ienupar (zdrobite), 3 linguri radacina de boz (pulbere), 1 lingura schinduf, 1 lingura pulbere de aloe.
Alaun (piatra acra)
Alaunul cauterizeaza, si de aceea ar trebui folosit in cazul leziunilor maligne, in putrefactie. Am vazut cu ochii mei cum opreste evolutia cancerului nu foarte avansat.
Unghiile incarnate, care supureaza, ar trebui tratate cu piatra acra. Se foloseste in felul urmator: sub forma de pulbere, adica macinat fin si presat direct pe rana, sau dizolvat in apa si utilizat sub forma de spalaturi sau de comprese. Daca ranile sunt curatate complet de puroi, alaunul le strange, le usuca si le vindeca repede.
Pentru dintii afectati de gingii bolnave, sangerande, apa cu alaun este un remediu excelent, ea fiind folosita de multa vreme ca apa de gura, pentru clatitul gurii si al dintilor, si ca apa pentru gargara.
Maria Treben
Sirop de curatat sangele
Siropul preparat din frunze proaspete de patlagina curata sangele si-ar trebui luat zilnic, inainte de fiecare masa. Doza: o lingura pentru adulti si o lingurita pentru copii.
Pentru prepararea siropului de patlagina exista doua retete:
A. Se dau prin masina de tocat carne patru pumni de frunze de patlagina proaspat culeasa si spalata, se adauga putina apa (pentru ca terciul sa fie mai subtire), 250 g miere de albine si 300 g de zahar brut. Se pune pe foc mic si se incinge, fara sa dea in fiert, amestecand intruna. Cand siropul devine gros si uniform, se toarna in sticle si se tine la frigider.
B. Se pune un strat de frunze de patlagina proaspat culeasa si spalata, pe fundul unui vas de pamant sau de sticla, se presara deasupra zahar brut, apoi un alt strat de frunze si se continua, pana ce se umple vasul. Se lasa frunzele sa se "aseze" putin, si, daca e nevoie, se mai completeaza. Se acopera vasul cu cateva foi de plastic, ca sa nu poata patrunde aerul, si se ingroapa in gradina, intr-un loc ferit. Inainte de a acoperi vasul cu pamant, se pune peste el o scandura de lemn. La caldura uniforma a pamantului, amestecul de patlagina si zahar incepe sa fermenteze. Dupa 8 saptamani se scoate vasul, se da siropul in cateva clocote si se toarna rece in sticle.
Ceai de primavara
Pentru efectul sau depurativ (curata sangele) recomand primavara, pe durata mai lunga, cata vreme plantele pot fi culese proaspete, urmatorul ceai:
Se amesteca 15 g frunze de urzica, 50 g muguri proaspeti de soc, 15 g radacina de papadie si 50 g flori de ciubotica-cucului. Se opareste o lingurita cu varf de amestec cu o ceasca de apa clocotita, se lasa 3 minute sa se infuzeze, se strecoara si se beau doua cesti de ceai pe zi, inghititura cu inghititura.
Ceai mixt pentru tot anul
De cum se imprimavareaza, iesiti afara, in natura, si incepeti sa culegeti plantele. Primele sunt florile de podbal, iar ultimele, petalele de trandafir, care se culeg abia spre toamna. Plantele pentru ceaiul mixt se culeg si se usuca in ordinea prezentata mai jos. Se opareste o lingurita de amestec cu o ceasca de apa clocotita. Se bea zilnic cate o ceasca de ceai, seara, la cina, cu inghitituri mici.
Amestecul se compune din urmatoarele plante, in parti egale: flori de podbal, mai tarziu frunze de podbal, flori de ciubotica-cucului, frunze si flori de viorele, maciulii de plamanarica, flori de macris, capitule florale de iedera (doar cateva, pentru condimentat), lastari de urzica, frunze si flori de cretisoara; frunze, flori si tulpini de soparlaita, frunze de fragi, mladite de mur, mladite de zmeur, muguri de soc, si mai tarziu, flori de soc, paralute, flori de tei (pe cat se poate, culese pe soare), musetel (cules pe soare), flori de barba-popii, flori de galbenele; frunze, flori si tulpini de vinarita; frunze, flori si tulpini de cimbru; flori, frunze si tulpini de roinita; frunze, flori si tulpini de menta; coada-soricelului (culeasa pe soare si doar jumatate din cantitate); flori de lumanarica (culese pe soare); flori de sunatoare (culese pe soare); frunze si flori de maghiran (maghiran salbatic sau sovarv); frunze, flori si tulpini de rachitica; varfuri de molid; frunze, flori si tulpini de dragaica; petale de trandafir, de toate culorile, cu conditia sa se fi folosit ingrasamant biologic.