Alcoolul ne poate tine sanatosi, dar ne poate si imbolnavi. Bauturile alcoolice au un gust excelent si, cu toate acestea, unora le provoaca greata si varsaturi. Lucru valabil pentru noi toti, daca depasim o anumita doza.
La petrecerile de familie si la intrunirile ceremonioase, alcoolul usureaza comunicarea, iar in alte ocazii, functioneaza, de asemenea, ca liant si stimulent social. Pe unii, consumul indelungat de alcool ii insingureaza, ii impinge la izolare si le distruge prieteniile si familiile, pentru ca patima in sine si urmarile dependentei pun in planul doi tot ceea ce tine de o relatie normala. Alcoolul poate cauza mult organismului, oamenilor si legaturilor dintre oameni, atat in sens pozitiv, cat si in sens negativ. Din aceast motiv, intre sustinatorii si adversarii sai exista o disputa aprinsa in ceea ce priveste doza ce poate fi tolerata, tipul de bautura cu cele mai "binecuvantate" efecte si momentele din zi sau din saptamana in care alcoolul este cel mai profitabil si cel mai bun pentru sanatate. Si ori de cate ori ajunge vreun studiu la concluzia ca alcoolul e sanatos, urmeaza imediat avertizarea ca aceasta nu trebuie interpretata gresit ca un indemn la consumul nelimitat.
O inghititura pentru inima
Ca alcoolul e bun pentru inima si circulatie este, deja, un lucru stiut si citat, cu bucurie, de amatorii de chefuri. Ipoteza despre alcoolul care "dezmiarda" inima dateaza din 1979 si s-a raspandit cu viteza fulgerului. Atunci a aparut - intr-o publicatie de specialitate respectabila - un articol care parea sa confirme fara echivoc proprietatile prelungitoare de viata ale alcoolului. "Exista o legatura intre consumul de alcool si scaderea numarului de infarcte", scriau autorii, plini de entuziasm. "Substanta protectoare va fi izolata cat de curand". Un "candidat" serios este resveratrolul, care se gaseste mai ales in vin, dar si in multe alte bauturi alcoolice si al carui efect protector este studiat de ani buni de catre oamenii de stiinta.
Si nu doar vinul rosu, ci si vinul alb, berea si chiar rachiul mentin, pare-se, elasticitatea vaselor sanguine. Articolele din revistele de specialitate se intitulau "Cheers!" (Noroc!), iar medicii erau bucurosi sa poata da, in sfarsit, si vesti bune pentru viata de toate zilele, si nu doar avertismente si posibile riscuri de imbolnavire. Recomandarea-standard pentru barbatii care puteau sa profite - din punct de vedere al propriei sanatati - era: 2 pahare de 0,3 l de bere, un sfert de litru de vin sau un paharel de tarie pe zi. Doza pentru femei era mai redusa, dar depasea, oricum, 50% din cantitatea optima pentru barbati.
In realitate, avantajul unei doze regulate si decente de alcool nu prea poate fi negat. Nu demult, medicii britanici spuneau chiar ca un consum moderat poate reduce riscul si simptomele in cazul reumatismului cronic. Oricum este cunoscut faptul ca alcoolul actioneaza pozitiv asupra vaselor de sange, chiar si in cantitati extreme. Autopsiile persoanelor alcoolice scot frecvent la iveala artere uimitor de nealterate. In alte zone ale organismului, in schimb, prejudiciile produse de astfel de doze sunt impresionante.
In anul 2011, medici din Calgary au supus unei examinari temeinice si critice toate cercetarile valoroase de pana acum legate de alcool si de sanatatea inimii. Concluzia lor este limpede, in ciuda obiectiilor indreptatite, fata de unele studii mai vechi: Consumul regulat, dar moderat, de alcool este sanatos pentru inima si pentru circulatia sanguina. Cei ce beau 1-2 pahare de bere sau de vin pe zi (sau un paharel de rachiu) fac mai rar - si daca le fac, mai tarziu - un infarct sau un atac cerebral, nu mor prea frecvent de complicatii cardiovasculare si traiesc mai mult decat abstinentii totali.
Alcool moderat - tensiune arteriala moderata
Barbatii hipertensivi, care beau cu placere vin, bere sau tarie, se vor bucura, fireste, de rezultatele acestor studii: tensiunea lor nu va creste ca urmare a consumului moderat de alcool. Dimpotriva. Cercetarile efectuate pe 12.000 de barbati, de catre medicii de la Universitatea Harvard, au aratat ca probabilitatea unui infarct miocardic poate fi chiar redusa prin consumul regulat de alcool, pentru ca insasi ridicarea paharului are un efect diminuant asupra tensiunii arteriale.
Literatura de specialitate stabileste limita pentru bautul moderat la maximum doua ori pe zi, ceea ce inseamna aproximativ 0,6 l de bere, 1/4 l de vin sau un rachiu. Pentru femei, cantitatea maxima dincolo de care pot aparea riscuri este pe jumatate. "Deoarece consumul excesiv de alcool face sa creasca tensiunea arteriala, pacientilor hipertensivi li se recomanda in mod frecvent sa nu mai bea deloc", spun cercetatorii americani. "Rezultatele noastre arata, in schimb, ca aceasta interdictie nu este necesara daca barbatii beau controlat si responsabil". In cadrul studiului, s-a analizat pentru prima oara, special la barbatii hipertensivi, efectul pe care-l are consumul moderat de alcool asupra riscului unor afectiuni cardio-vasculare.
Totusi, pentru ca in cazul alcoolului "distanta" dintre avantaj si dezavantaj este foarte mica, rezultatele testului n-ar trebui sa duca la considerarea alcoolului drept un fel de medicament. "Cei care au trait in abstinenta pana acum n-ar trebui sa se apuce de baut, pentru a face un bine propriei sanatati." Unele explicatii sunt discutate in continuare, de ex. cum poate consumul moderat de alcool sa reduca riscul afectiunilor cardio-vasculare. Pe de-o parte, alcoolul sporeste concentratia de HDL (colesterol "bun") din sange, responsabil cu eliminarea grasimilor din circulatia sanguina. In plus, exista indicii ca alcoolul fluidizeaza putin sangele si ca peretii vaselor raman mai elastici in cazul unui consum moderat, dar regulat de alcool. Toate acestea fac ca arterele sa nu se sclerozeze si sa nu se blocheze asa de repede.
Alcoolul face bine la creier
In cazul unei doze prea mari, ne putem "bea" si celulele cenusii odata cu alcoolul. Dureaza cativa ani, dar functioneaza. Daca, insa, doza este moderata, bauturile alcoolice pot reduce riscul dementei si al altor tulburari de gandire, la o varsta inaintata. Cel putin la femei. Efectul protector se obtine, indiferent daca bautura preferata este berea sau vinul.
Cercetatorii de la Harvard si Nashville au studiat performantele de gandire si alte functii cognitive la peste 11.000 de femei intre 70-81 de ani, al caror consum de alcool fusese inregistrat de cateva ori in ultimii 20 de ani. Riscul acestora de a suferi tulburari de memorie datorate varstei a scazut cu 23%. Femeile au trebuit, de pilda, sa enumere - intr-un minut - cat mai multe specii de animale, sau sa repete coloane de cifre de la coada la cap. Evaluarea a demonstrat, in plus, ca femeile care consumasera zilnic 15 g de alcool au prezentat performante de gandire si de logica superioare celor care nu bausera nimic. 15 g alcool inseamna circa un pahar de bere de 0,3 l, un pahar de vin de 0,2 l sau un paharel de tarie. Si riscul ca in anii care vin sa se imbolnaveasca de o forma de dementa sau sa li se reduca performanta de gandie a fost mai mic la bautoare decat la abstinente.
Exista nenumarate posibile explicatii pentru acest fenomen, dar una dintre ele este cea mai convingatoare: se stie ca alcoolul consumat cu masura are un efect pozitiv asupra inimii si a circulatiei sanguine, ca amelioreaza fluxul sanguin si poate, deci, ajuta la prevenirea deteriorarii vaselor la nivelul creierului, inclusiv a atacurilor cerebrale. Si riscul de Alzheimer este redus prin consumul moderat de alcool, chiar daca nu se stie care ar putea fi mecanismul responsabil.
Vinul si capacitatea de procreatie
In primavara lui 2011, un ziar englez publica, in serie, un fel de caracterizare a italienilor. Intr-unul din articole, autorii pareau uimiti de multe dintre particularitatile acestora, dar mai ales de faptul ca italienii (barbati si femei) nu au nevoie de alcool (deloc, sau foarte putin) inainte de primul act sexual. In vreme ce ei, englezii, nu pot "trece la fapte" decat usor ametiti sau in stare de ebrietate totala.
Epidemiologii din Copenhaga au chestionat 30.000 de femei in legatura cu obiceiurile lor de a bea si au stabilit intervalul de timp in care au ramas insarcinate, fara sa se protejeze. Jumatate dintre acestea au ramas gravide in circa doua luni, iar la 15%, durata s-a prelungit pana la un an. La subdivizarea grupelor in functie de alcoolul preferat, s-a dovedit ca bautoarele de vin au ramas gravide in timpul cel mai scurt, consumul lor variind intre o jumatate de pahar si sapte pahare pe saptamana. Cele care beau doar bere sau doar rachiu au avut mai mult de asteptat. Dar campioane la "viteza" au iesit femeile care beau toate cele trei feluri de alcool.
Probabil ca explicatia pentru fertilitatea sporita datorata consumului moderat, dar regulat, de alcool, nu trebuie cautata in componentele vinului sau ale berii. Nu exista substanta care sa influenteze direct fertilitatea. S-ar putea ca - per total - femeile bautoare de vin sa fie mai sanatoase si mai sociabile, sa cunoasca barbati mai multi si sa aiba, de aceea, si contacte sexuale mai dese.
Mai bine un paharel pe zi, decat betie la sfarsit de saptamana
Probabil ca amatorii de alcool isi pun mai des intrebarea daca consumul zilnic cu masura si din motive de sanatate este mai eficient sau daca ar fi mai bine sa se abtina in timpul saptamanii si sa "o faca lata" in week-end. Din punctul de vedere al cardiologilor, lucrurile sunt clare: riscul de infarct este mai mare la cei care beau la sfarsit de saptamana, chiar daca cantitatea de alcool consumata nu o depaseste pe cea bauta de altii zi de zi, pe tot parcursul saptamanii. Betiile regulate din week-end pot chiar sa dubleze riscul unui infarct mortal.
Aproape 10.000 de barbati intre 50-60 de ani, din Franta si Irlanda de Nord, au fost urmariti atent, vreme de 10 ani, de catre oamenii de stiinta. Cercetatorii de la Universitatea din Toulouse au constatat ca la Belfast, unde consumul de alcool se concentra la sfarsitul saptamanii, numarul infarctelor era aproape de doua ori mai mare decat in orasele franceze Lille si Strassbourg. In ambele tari se bea, saptamanal, aproximativ aceeasi cantitate de alcool. Dar in Irlanda de Nord, consumul se amana aproape exclusiv pentru ziua de sambata, sfarsitul saptamanii de munca fiind udat din belsug - poate si pentru uitarea frustrarilor. Francezii, in schimb, sunt "maestri" ai vietii cotidiene si beau zilnic 1-2 pahare. Betiile cu cel putin 4-5 pahare de bere, de 0,3 l (sau cu 4-5 pahare de vin de 0,8 l) se produc de 20 de ori mai frecvent in Irlanda decat in Franta.
Din cercetarile intreprinse in Finlanda, Marea Britanie si in alte tari, mari amatoare de bautura, a rezultat ca betiile sunt mai daunatoare pentru organism decat consumul zilnic de alcool. "Campionii" din Finlanda, care beau sase sau mai multe sticle de bere deodata au murit mai repede si au suferit mai des de boli grave decat compatriotii lor care se limitau la maximum trei beri.
Tipul de alcool ar putea fi o alta explicatie a faptului ca nordicii fac mai frecvent infarct decat francezii, spaniolii, italienii ori portughezii. Barbatii din Scandinavia si Marea Britanie beau mai ales bere, whisky, rachiu si alte bauturi tari, in vreme ce locuitorii tarilor sudice consuma - aproape exclusiv - vin. Betiile nu dauneaza numai inimii. Si alte boli, precum cancerul sunt mai frecvente atunci cand se consuma, deodata, cantitati mari de alcool. Este lucru stiut ca alcoolul poate provoca nu doar ciroza, ci si tumori pe laringe, in cavitatea bucala, stomac si esofag.
Paharul in plus
Alcoolul - in cantitate mica - este inofensiv si chiar sanatos. Se spune ca bautorii de vinuri alese fac ceva bun pentru propria lor inima. Cu toate acestea, indoielile cercetatorilor legate de efectul benefic al alcoolului continua sa existe. Oncologii de la Universitatea Oxford de pilda au incercat sa demonstreze ca alcoolul poate spori pericolul aparitiei cancerului. Dar prezentarea este neunitara. S-ar putea ca 13% dintre tumorile de san, colon, ficat, esofag si faringe sa se datoreze consumului de alcool. Dar: odata cu cresterea consumului se inregistreaza mai putine tumori de tiroida, mai putine cazuri de cancer renal si de limfom Non Hodgkin. Deci, scor egal.
Dovezile pentru pericolul pe care-l reprezinta alcoolul au fost oferite de unul din cele mai importante studii efectuate vreodata. In cadrul "Million Women Study" au fost urmarite peste 1,28 de milioane de femei britanice. In intervalul de 7 ani cat a durat cercetarea, s-au imbolnavit de cancer aproape 70.000 de femei. Riscul cancerului de esofag si de laringe, datorat alcoolului crestea supraproportional, daca femeile fumau, si era independent, de ce bauturi alegeau: vin, bere sau alte bauturi spirtoase.
Faptul ca in stare de betie totala se pierd zeci de mii de celule nervoase nu le este strain bautorilor experimentati, chiar daca ei nu-si mai dau seama. Dar aceasta nu le schimba cu mai nimic atitudinea. Ori si-au baut mintile si nu-i mai ingrijoreaza urmarile, ori considera pierderea ca fiind lipsita de importanta. La urma urmei, chiar si un creier ceva mai uzat dispune de peste 100 de miliarde de celule nervoase.
Studii efectuate in Marea Britanie arata clar ca daunele produse de consumul excesiv de alcool sunt mai grave decat s-a banuit pana in prezent. Psihiatrii britanici avertizeaza ca alcoolul ar putea duce la mult mai numeroase cazuri de dementa decat au presupus, pana acum, cercetatorii. "Generatiile urmatoare vor avea parte de o crestere excesiva a bolilor psihiatrice dependente de alcool", spun ei. "O dovada limpede o reprezinta cresterea consumului pe cap de locuitor. Doar din anul 2000 incoace, acesta a ajuns de la 6 la 11,5 litri".
Formele de dementa se caracterizeaza prin pierderea memoriei, tulburari de gandire si de vorbire. Cea mai cunoscuta dintre ele - si cea mai frecventa - este boala Alzheimer.
A doua cauza importanta a acestor afectiuni o reprezinta accidentele vasculare, atunci cand tesutul cerebral este deteriorat datorita hipertensiunii arteriale si a unor mici atacuri cerebrale. Conform calculelor efectuate de cercetatorii britanici, cel putin 10% din cazurile de dementa se datoreaza alcoolului. Iar prin urmarile produse de consumul excesiv, numarul acestora ar putea creste la 25%.
Si pentru ca atitudinea in ceea ce priveste consumul de alcool este in schimbare, expertii considera ca ar trebui sa se stie mai multe despre relatia alcool-dementa. Dovezi concrete pot fi aduse doar printr-un examen al creierului. Simptomele tipice sunt: lapsusul, tremuratul si tulburarile nervoase, inclusiv crizele de epilepsie si delirium tremens.
Bauturile tari nu actioneaza doar toxic asupra celulelor nervoase, ci ataca direct creierul prin cresterea tensiunii arteriale si a cantitatii de grasimi din sange. In Europa, sute de milioane de oameni sunt considerati a fi dependenti de alcool.
Efectul alcoolului nu poate fi atenuat prin "exersarea" regulata. La un moment dat, ficatul, inima si creierul nu mai reactioneaza - ce-i drept - asa de sensibil la bauturile tari. Dar dezintoxicarea din organism este la fel la toata lumea, indiferent de natie, si nu poate fi accelerata: pe ora se descompun circa 0,1 miimi (grame alcool la litrul de sange) - doar asiaticii si indienii necesita ceva mai mult. Enzima care neutralizeaza alcoolul este mai putin activa la ei, si de aceea se si ametesc dupa cateva inghitituri, si efectul "apei de foc" din vestul salbatic este devastator.
Pretul betiei
In toata lumea, unul din 25 de cazuri de deces se datoreaza alcoolului, in Europa unul din 10, iar in Rusia unul din 7. Din cauza alcoolismului mor de trei ori mai multi barbati decat femei, iar o serie intreaga de boli si de infirmitati sunt puse tot pe seama lui. Alcoolul favorizeaza, pe langa afectiunile hepatice si cardiace, si producerea tumorilor de laringe, de colon, de san etc. In plus, odata cu cresterea consumului de alcool peste o anumita doza, creste si riscul depresiilor, dementei, atacurilor cerebrale, violentei, intoxicarilor s.a.m.d.
Cercetatorii de la Centrul de dezintoxicare din Toronto au stabilit ca in lume, consumul anual pe cap de locuitor se ridica la 6,2 l de alcool pur. Campioni sunt europenii, care consuma in medie pe an 11,9 l - adica 21 de rachiuri pe saptamana. In America de Nord se beau anual 9,4 l si cu mult mai putin in America de Sud, Asia si Africa.
Cel mai putin - adica 0,7 l de alcool pur - beau locuitorii din spatiul estic al Marii Mediterane. "Examinand aceste cifre, trebuie, insa, sa tinem seama de faptul ca 45% dintre barbati si 66% dintre femei nu beau picatura de alcool pe tot parcursul vietii", arata specialistii.
Deosebit de dramatica este situatia in Rusia, unde un caz de deces din sapte se datoreaza alcoolului. Iar vodca et co. fac si mai multe victime in randul persoanelor tinere: peste 50% din numarul total al deceselor la varste cuprinse intre 15-54 de ani sunt provocate de alcool, au constatat cercetatorii de la Centrul de studii oncologice din Moscova. Dintre marii consumatori, foarte multi au murit in urma accidentelor, a actelor de violenta si a intoxicarii cu alcool. Din 1990 incoace, in Rusia a crescut masiv si numarul deceselor (provocate de alcool) in randul populatiei adulte din toate grupele de varsta.
Daca nu aveti un cont, va puteti inregistra 
