Micii si berea, kilogramele de zahar si ulei, pixuri si brichete s.a.m.d. sunt "daruri" obisnuite la orice alegere, locala sau nationala. O mare parte a electoratului este inca atat de putin pregatita pentru asumarea viitorului, incat cedeaza tentatiei de moment, bucurandu-se o clipa, pentru ca, ulterior, timp de patru ani, sa-i blesteme pe cei "alesi". Politicienilor nu le pasa, ba chiar - in cinismul lor - indeamna electoratul sa primeasca de la toti, dar sa voteze "cum trebuie". A facut-o recent (la "partialele" din Neamt) Victor Ponta, liderul PSD, si aliatul sau din USL, Crin Antonescu. Declaratiile "cuplului" ar fi fost grav amendate intr-o societate civilizata, cu o constiinta civica functionala. La noi, insa, au fost catalogate drept smecherie politica, exemplu de descurcarosenie si ingeniozitate electorala. V. Ponta si C. Antonescu au aratat ca, in politica romaneasca, nu exista nici o limita morala, totul fiind permis, mai ales atunci cand se stie foarte bine ca promisiunile electorale nu pot fi, din "cauze obiective", rezolvate in nici un fel.
In Romania, micile "daruri electorale" sunt ceva banal. Desi le condamna, protagonistii alegerilor apeleaza la ele cu voiosie. Exista, in afara de aceste "cheltuieli curente", alte forme, mult mai grave, de mituire electorala. Un ministru tehnocrat (neafiliat partinic) din actualul executiv a avut curajul sa dezvaluie ceea ce politicienii (indiferent de culoarea lor ideologica) ar fi preferat sa treaca sub tacere. Ministrul Muncii, Familiei si Protectiei Sociale, d-l Sebastian Lazaroiu, a aratat, cu date statistice reale, ca - dintre cele opt milioane de asistati social din Romania - cel putin doua milioane de indivizi primesc ajutoare in mod fraudulos. Intr-o tara in care miile de bolnavi si handicapati cu certificat primesc fonduri de la stat, dar muncesc pe bani buni in tara si strainatate, conduc automobile si utilaje de lucru, au locuinte sau le construiesc, lucrurile ar putea parea normale. Daca nu s-ar fi produs criza economica mondiala, acest sistem corupt de alocare a ajutoarelor sociale ar fi functionat din plin mai departe. Din cele paisprezece miliarde de lei noi, cheltuiti anual de stat pentru sprijinirea categoriilor sociale defavorizate, aproximativ 15% - s-a calculat (doua miliarde de lei) se duc in buzunarele unor indivizi care nu au probleme economice, nu sufera de foame si de frig, nu sunt bolnavi sau handicapati decat pe hartie. Pentru o tara extrem de fragila din perspectiva efectelor crizei, situatia este cutremuratoare. Cu cele doua miliarde de lei in buget n-ar mai fi fost, de pilda, nevoie de taierea salariilor din invatamant sau sanatate, ori de blocarea indexarii pensiilor
D-l Lazaroiu a demonstrat (pentru ca tehnocratii nu au mama, nu au tata in politica) ca aceste "ajutoare" sunt dirijate electoral, legandu-i pe destinatarii lor de partidul care le-a furnizat. Dosarele pentru ajutoare sociale sunt intocmite si aprobate de primariile din localitatile asistatilor. E normal ca primarii de culori politice diferite sa solicite celor "ajutorati" votul pentru partidele lor. Dupa calculele statistice ale ministerului condus de Sebastian Lazaroiu, dosarele frauduloase sunt "repartizate politic" astfel: PSD - 32%, PDL - 28%, PNL - 26%, PC - 5% etc. Asadar, USL "conduce" cu 63% din dosarele frauduloase, asigurandu-si astfel aproximativ 1,1 milioane de voturi, pentru ca "asistatii" stiu ca o rasturnare electorala a ierarhiei politice existente le-ar putea pune in discutie veniturile nemeritate din banii tuturor, stransi in bugetul tarii.
Dupa publicarea - la mijlocul lui august - a statisticilor incriminatoare pentru "sistemul ticalosit" - statistici, totusi, partiale, pentru ca Inspectia Sociala a Ministerului Muncii nu are (pentru verificarea a opt milioane de dosare) decat 136 de angajati - d-l Lazaroiu a propus o noua lege a asistentei sociale, pentru a stopa "mita electorala legala". Evaluarea periodica a asistatilor si inlocuirea ajutoarelor banesti cu servicii (cantine populare si centre de zi pentru copiii familiilor sarace) ar reduce drastic dependenta politica a asistatilor, beneficiarii fraudulosi fiind interesati in primul rand de bani. In virtutea angajarii sale, ezitante si limitate, in combaterea efectelor crizei, PDL-ul din guvernul caruia face parte S. Lazaroiu - a acceptat sa sustina initiativa legislativa. Mingea este, in consecinta, in terenul USL-ului, care trebuie, intr-un fel sau altul, sa reactioneze, adica sa sustina sau sa respinga propunerea ministrului.
Problema este ca USL-ul are doua componente majore (PSD-ul si PNL-ul), cu "filosofii sociale" net diferite. Daca PSD-ul va incerca, prin toate mijloacele, sa respinga noua lege, el fiind principalul beneficiar al ajutorarii frauduloase (32% din 1,1 milioane de votanti), PNL-ul, inca declarat de dreapta si deci adept al reducerii stimularii nemuncii, ar trebui sa o sustina. O asemenea situatie ar provoca un clivaj intern in alianta de centru-stanga si i-ar indeparta pe multi dintre cei corupti prin dependenta de ajutoarele banesti nemeritate. Daca PNL-ul va sustine pozitia PSD-ului, inventatorul masinariei de colectat voturi prin "coruptie sociala legala", el va risca pierderea nucleului liberal veritabil, in urma constatarii disparitiei identitatii politice si a transformarii partidului intr-o anexa a ambitiilor presedintelui sau, Crin Antonescu. USL-ul nu va putea, asadar, ignora problema, trebuind sa opteze pentru o pozitie sau alta, pentru demagogie populista (specifica PSD-ului) sau pentru realismul pragmatic (propriu "dreptei"), solicitat de starea actuala a economiei nationale.
Un ministru tehnocrat a demonstrat, cu argumente concrete indubitabile, ca - prin "sistemul ticalosit" - romanii isi fura singuri caciula. Cei trei-patru milioane de "activi", platitori de impozite si taxe, vor sustine, fara indoiala, aplicarea noii legi. Calculele arata ca s-ar economisi astfel 500 milioane de euro anual (doua miliarde lei noi), care ar permite revenirea la pensiile si salariile existente inainte de "marea taiere". Votul constient al romanilor in contextul dat va fi, pana la urma, esential.