Camera aceea avea sa-i devina a doua casa. "Am mai multe haine in dulapul din camera de cantonament decat in cel de acasa", spune, zambind, Alina Dumitru, o mare campioana la judo, care, dupa aurul cucerit la Olimpiada de la Beijing viseaza si la aurul mondial. O viata a alergat dupa el, si-l vede, deja, stralucind in medalia atarnata pe pieptul ei.
"Trebuie sa imi inving frica"
- Suntem cu numai un an inainte de Olimpiada de la Londra, competitia la care ai de aparat cea mai valoroasa medalie din vitrina ta, aurul castigat acum trei ani, la Beijing. Emotiile pot fi si ele antrenate, ca trupul?
- Pentru mine, deocamdata e foarte important Campionatul Mondial, care va avea loc anul acesta, in august. E foarte important, pentru ca imi lipseste titlul mondial din palmares. Dupa el alerg de atatia ani... Deci, deocamdata tinta e Campionatul Mondial. Sigur ca gandul ramane acolo, la Jocurile Olimpice de la Londra! Eu sunt deja calificata, gratie rezultatelor obtinute pana acum, problema e sa nu apara vreo accidentare pana atunci, Doamne fereste! Dupa mondiale, voi lua o mica pauza, apoi ma voi concentra doar la Jocurile Olimpice, chiar daca pana acolo mai e un turneu european.
- E aici o intreaga strategie de programare a performantei...
- Da, desigur. Asta, cu atat mai mult cu cat eu ma confrunt momentan cu o problema: s-a schimbat regulamentul si nu mai am voie sa aplic unele procedee "de agatare", care m-au consacrat si care, de altfel, mi-au adus multe succese in cariera. In momentul de fata, ele pot duce la depunctare si chiar la scoaterea din competitie, iar asta depinde acum de aprecierea arbitrilor. Toata povestea aceasta m-a cam dat peste cap. La nivelul meu, nu imi permit sa stau la mana arbitrilor, trebuie sa fiu sigura ca fac bine ce fac. Sper sa imi revin pana anul viitor, sa nu mai am aceasta teama, sa revin la siguranta mea de odinioara.
Viata intre un European si un Mondial
- Viata ta e, practic, o paranteza intre un campionat European, un Mondial si o Olimpiada. Mai ai timp sa traiesti?
- Dupa atatia ani la Cluj, Hotel Sport a devenit a doua casa pentru tine...
- Stau, intr-adevar, la Cluj, la Hotel Sport, de vreo 12 ani. Avem etajul nostru aici, iar eu locuiesc de ani buni in aceeasi camera. Am un dulap plin de haine. Fara nici o exagerare, am mai multe haine in dulapul din cantonament decat in cel de acasa!
"Fara psihic, nu rezisti la acest nivel"
- Degeaba ai o buna pregatire fizica, daca nu stai bine mental, si te pierzi in conditiile de concurs. Aveam o prietena, fosta judoka, foarte-foarte puternica. Nu stiam pe nimeni mai tare ca ea, eram efectiv impresionata. Ei bine, cand mergea la concursuri, pierdea mai mereu. Din cauza psihicului, a stresului, nu facea fata. Ca sa te mentii la nivel mare, trebuie sa le combini pe toate. Degeaba muncesti, daca nu ai psihicul bine pus la punct. Noi avem psiholog la Cluj, cu care stam de vorba de cate ori simtim nevoia.
- In ce consta pregatirea aceasta psihologica?
- Practic, psihologul vine si ne spune cum sa ne montam psihic, cum sa respiram ca sa scapam de stres... Sunt exercitii pe care le facem chiar si atunci cand el nu e cu noi, la marile competitii. Psihologul mi-a dat chiar si un mic aparat impotriva stresului. Iti da parametrii stresului, apar niste linii care indica asta, si chiar am mare incredere in el, pentru ca l-am testat si la concursuri, si in momente cand nu aveam presiune. Efectiv, ma ajuta sa scap de stres.
- Cand se afla in competitie, judokanii par, cateodata, in transa. Victoria pare decisa in cap. Un triumf al celui care stie sa-si stapaneasca mintea. Concentrarea aceasta ti-e de folos si in viata de toate zilele?
- Mi se intampla si mie, in ciuda experientei, sa nu ma concentrez pana la capat, iar adversarul atat asteapta! Imediat te prinde pe picior gresit. Inainte ma concentram foarte bine, ma autosugestionam sa stau cu atentia fixa pe toate miscarile adversarului, dar si pe miscarile mele, o strategie decisa fulgerator. Simteam si vedeam fiecare miscare. Orice gand patruns din afara in minte iti e fatal. Risti sa pierzi totul. Dar aceasta e frumusetea acestui sport, care coordoneaza mintea cu trupul. Judo are o conotatie spirituala care il innobileaza si care ii formeaza "altfel" si pe cei care il practica. Un fel de a trece mai atent prin viata, mai aparat de risipa de energie si timp. In ultima vreme, sunt prea relaxata si asta nu e bine. Este un risc si-n viata, si pe terenul de sport.
Pe ringul de dans
- Ai participat, cu mare succes, la emisiunea "Dansez pentru tine" de la Pro TV. Ce te-a manat sa apari in fata a milioane de telespectatori?
- Sincer, am acceptat provocarea ca sa se auda mai mult despre judo, iar acest lucru mi-a reusit, pentru ca de la cluburile din tara mi s-a spus ca au venit mai multi copii, ca lumea este mai interesata de acest sport. Oricum, usor nu mi-a fost, pentru ca stiam ce se intampla la "Dansez pentru tine", cat de sever era juriul, si imi era un pic teama. Pentru imaginea mea, un insucces putea sa compromita tot ce obtinusem de-a lungul carierei. Dar n-a fost asa: am ramas cu multi prieteni de acolo, am amintiri frumoase.
"Sportul te ajuta sa stii cum sa cazi!"
- Cu partenerul tau de dans de atunci mai tii legatura?
- Da, sigur. Ne sunam, ne mai intalnim si cu coregrafa noastra. Bunicii baiatului pentru care am dansat noi ma suna si ei, ma bucur ca s-au facut bine amandoi si ca au scapat de necazuri. E o mare implinire sufleteasca. Nu credeam sa ajungem atat de departe. Dar m-am implicat trup si suflet, ca sa il ajut cat mai mult pe partenerul meu
- Lucrezi de o viata, cu rezultate exceptionale, alaturi de antrenorul tau, Florin Bercean. Cum a evoluat in timp relatia cu el? E un antrenor care nu te-a menajat niciodata, nici macar in public.
- Acum merge foarte bine, ne stim de atatia ani... Dar pana sa ne invatam unul cu altul au fost destule momente in care ma certa rau de tot si in care voiam sa plec acasa. Era foarte dur, cerea performanta, iar performanta numai asa se poate face, cum zicea el. Dar cu timpul am vazut ca ceea ce voia el ma ajuta pe mine. A lasat si el de la el, am lasat si eu de la mine, si asa am ajuns sa facem performanta impreuna.
- Tii legatura cu colegii din lotul olimpic? Care e starea de spirit? La ce sa ne asteptam de la Londra 2012?
- Suntem prieteni intre noi, cei din familia olimpica. Nu ne vedem prea des, suntem fiecare cu competitiile noastre, dar ne interesam unii de altii, si cand ne vedem, ne uram sa avem succes pentru Romania. Eu zic ca vor fi rezultate bune la Londra, pentru ca si la Beijing am demonstrat ca ne putem mobiliza in fata unor mize importante. Nu se asteptau multi la medalii de aur in 2008, dar iata ca au fost, desi nu excelaseram inainte de asta la Campionatele Mondiale. In 2012, sigur vom avea medalii la gimnastica, la canotaj, la atletism, la haltere, la lupte, iar eu sper ca si la judo!
Palmares Alina Dumitru - * Jocurile Olimpice: aur (2008) * Campionatele Mondiale: bronz (2005, 2007, 2010) * Campionatele Europene: aur (2004, 2005, 2006, 2007, 2008, 2010, 2011), bronz (2002, 2009)