- Proiectul Monicai Macovei nu nelinisteste in totalitate mediul politic romanesc, ci doar acea sectiune a sa care se stie legata de crimele din decembrie 1989 si din iunie 1990. De altfel, insasi Monica Macovei a atras atentia asupra faptului ca dosarele revolutiei si ale mineriadelor au fost tergiversate tocmai pentru ca sa intervina termenul de prescriere si toti cei vinovati sa scape de condamnare. Dincolo de implicatiile politice imediate care i-ar putea inspaimanta pe unii, acest proiect are multe merite si trebuie sustinut - fie si pentru faptul ca nici un criminal nu se va mai putea considera in siguranta in Romania. Din pacate, proiectul nu va influenta cu nimic procesul aderarii noastre la spatiul Schengen, pentru ca nu vizeaza combaterea coruptiei, principala tinta a Mecanismului de control si verificare. Reprosurile pe care ni le aduc Franta, Germania si - de curand - Finlanda, sunt lipsa de credibilitate a administratiei, in a carei integritate morala nu cred, de altfel, nici romanii insisi. Situatia ramane asadar neschimbata: Romania a indeplinit conditiile tehnice necesare aderarii la zona Schengen, dar nu poate oferi garantii in ceea ce priveste factorul uman. Pe de alta parte, evenimentele recente de pe scena politica romaneasca nu sunt de natura sa atenueze temerile europenilor, ci, dimpotriva, sa le amplifice, pentru ca este evident ca progresele realizate in domeniul combaterii coruptiei, atatea cate sunt, nu au un caracter ireversibil. Sa luam de pilda reactia PSD la arestarea presedintelui Consiliului Judetean Arges, intr-un dosar de coruptie: imediat partidul a facut zid in jurul lui si a acuzat DNA ca actioneaza la ordin politic. Or, DNA este singura institutie apreciata constant in toate rapoartele expertilor europeni. Dupa cum rezulta din declaratiile liderilor PSD, este probabil ca actuala conducere a DNA sa fie inlaturata, in cazul venirii la putere a coalitiei PSD-PNL. Din pacate, magistratii nu au fost capabili sa se uneasca intr-un protest impotriva presiunilor politice: Uniunea Nationala a Judecatorilor a cerut sa fie respectata independenta justitiei, dar presedinta Asociatiei Magistratilor, Mona Pivniceru, a tacut malc. Europa are deci tot dreptul sa fie suspicioasa, mai ales ca si votul dat de parlamentarii puterii in cazul Ridzi sau blocarea dosarului lui Daniel Pasat (PDL) la comisia juridica au demonstrat absenta unei minime vointe politice pentru rezolvarea cazurilor de coruptie. Acestea sunt bilele negre pe care le acumuleaza Romania in cadrul MCV, iar Monica Macovei a avertizat in permanenta asupra derapajelor propriului partid la capitolul integritate si combaterea coruptiei. Cat despre fata justitiei romanesti, ea va deveni poate mai luminoasa, dupa ce figurile sumbre din CSM, invalidate de decizia Curtii Constitutionale, vor fi inlocuite cu personaje mai putin controversate. Nu insa inainte ca acest lucru sa se intample.
2. Hunor Kelemen, ministrul Culturii si candidat la conducerea UDMR, propune ca la viitoarele alegeri locale, pragul electoral sa coboare la 3%, pentru a permite un acces echitabil si pentru politicienii maghiari. Deschiderea usii nu va permite, insa, si patrunderea, in navala creata, a unor partide de buzunar, menite sa intre rapid in buzunarele partidelor mari?
- Pericolul este real, si suspectez ca domnul Hunor nu l-a luat in calcul. Daca s-ar fi gandit mai mult la acest aspect, si-ar fi dat seama ca un prag electoral de 3% ar putea facilita accesul in consiliile judetene al PRM, partid care a fost adversarul etern al UDMR. PNG condus de Gigi Becali si poate chiar Partidul Poporului, fondat de Dan Diaconescu, vor putea juca si ele un rol crucial in formarea aliantelor politice pe plan local. Odata afirmate pe plan local, aceste partide ar putea influenta, prin clientela din teritoriu, desfasurarea alegerilor legislative, stiut fiind rolul hotarator pe care il joaca primarii in procesul electoral. Riscul fragmentarii scenei politice si crearii in judete a unor configuratii politice care nu au nici o legatura cu coalitiile care s-ar constitui la nivel national este real. Pe scurt, UDMR intinde inutil si riscant o mana unor forte politice care-i sunt ostile. Intrebarea ar fi: de ce ar face UDMR un asemenea gest? Sa nu uitam ca domnul Hunor este in campanie electorala interna in UDMR, pentru castigarea functiei de presedinte succesor al lui Marko Bela. Este firesc, asadar, sa faca propuneri tentante pentru politicienii maghiari, care spera probabil ca reducerea pragului electoral la 3% sa le faciliteze accesul in consiliile locale si in acele zone in care minoritatea maghiara este mai putin numeroasa. Pe de alta parte, putem detecta si o teama a UDMR, ca electoratul sau a scazut sub nivelul de 5%: se stie, de pilda, ca multi maghiari au plecat in Ungaria sau in alte tari occidentale si numai viitorul recensamant ne va spune exact cati au mai ramas in Romania. Alta realitate mai putin imbucuratoare pentru UDMR este aparitia Partidului Civic Maghiar si initiativa lui Laszlo Tokes privind crearea unui al treilea partid maghiar in Transilvania. Inflatia de partide maghiare va duce inevitabil la fragmentarea votului si pune in pericol pozitia de forta a Uniunii. Este normal, asadar, ca domnul Hunor sa incerce sa salveze aceasta pozitie.
Pentru noi insa problema este daca aceasta propunere are vreo sansa de a deveni lege. In mod normal, cele trei partide consacrate pe scena politica - PDL, PSD si PNL - nu au nici un interes sa coboare pragul electoral. UNPR si PC, in schimb, ar putea fi tentate de o varianta care le ofera si lor sanse sporite in alegerile locale. Ambele si-ar putea santaja partenerii mai puternici de coalitie, pentru modificarea pragului electoral. Din aceasta perspectiva, am putea spune ca propunerea lui Kelemen Hunor deschide o adevarata cutie a Pandorei.
Daca nu aveti un cont, va puteti inregistra 
