Pana sa citesc volumul acesta, n-am crezut ca un dictionar poate fi atat de captivant incat sa nu-l poti lasa din mana de la A la Z. E drept ca romanele si filmele de spionaj sunt populare in toata lumea, ca exista o fascinatie comuna pentru activitatile serviciilor secrete, pentru metodele lor clandestine si periculoase de a obtine informatii strategice, militare, economice, politice din tari considerate actuali sau viitori adversari. D-l Alexandru Popescu, istoric si diplomat, a mai alcatuit cateva lucrari ce au ca subiect lumea spionajului. De aceea, Editura "Meronia" i-a solicitat acest dictionar biografic universal al spionilor - o premiera in aria lucrarilor enciclopedice, in care, cel putin dupa facilitarile de informare oferite de computer, n-au prea ramas domenii in afara atentiei editorilor specializati. Autorul a intentionat sa acopere "pe cat posibil, intreaga harta mondiala a spionajului, precum si aria intregii sale istorii, din Antichitate si pana azi". Conform definitiei, spion sau agent (termenii sunt sinonimi, dar de la o vreme e preferat cel de al doilea, primul capatand o conotatie peiorativa) e o persoana recrutata, care activeaza clandestin din insarcinarea unei agentii sau serviciu de informatii pe teritoriul altui stat. Agentii pot fi si dubli, infiltrati, "adormiti" (care devin activi doar cand primesc indicatii in acest sens), defectori (care tradeaza la inamic), "intorsi" (care transmit informatii false), "legendati" (care capata o noua identitate si infatisare), de influentare, de recrutare etc. Instruiti special, ei au in principiu calitati iesite din comun, indispensabile fiind, cred, inteligenta, curajul, sangele rece, lipsa de scrupule, cameleonismul, manipularea. Motivatiile care-i mana in lupta pe spioni sunt si ele variate, de la convingeri ideologice la bani si de la atasamente patriotice la placerea de a trai periculos. Dictionarul include 640 de nume, fiecare articol continand date biografice, imprejurarile recrutarii, informatiile culese si importanta lor in desfasurarea anumitor evenimente istorice. Cand e cazul ni se spun si circumstantele in care spionul a fost demascat si judecat (uneori executat). Fiecare din numele inregistrate alfabetic poate fi eroul unui roman sau al unui film de actiune (multe au si fost, cu ingredientele senzationale de rigoare si cu sosuri fictive partizane ce dilueaza adevarul istoric). Ce m-a frapat la sfarsitul captivantei lecturi e numarul considerabil de scriitori-spioni din dictionar. Si nu ma refer doar la maestrii literaturii de spionaj, John Le Carr (agent MI 5 in timpul razboiului rece si inventatorul termenului "cartita" pentru agentii infiltrati), Ian Flemming - creatorul supereroului James Bond, care traieste, iata, noi si noi aventuri si la 47 de ani dupa moartea "tatalui" sau -, agent Military Intelligence 6, ca si Graham Greene. Toti trei si-au valorificat experientele in fictiuni de succes universal, inoxidabile in timp. Puteti gasi insa in dictionar si nume de scriitori celebri, ramasi in patrimoniul umanitatii cu opera lor literara, si care au ca ingredient biografic mai putin cunoscut activitati de spionaj. De la Voltaire, Christopher Marlowe, Daniel Defoe, Beaumarchais sau Spatarul Nicolae Milescu, la Kipling, Maugham, Malraux sau Hemingway (agent ocazional pentru SUA si inventator al sintagmei "coloana a V-a" pentru a desemna spionii) - lista e lunga si plina de surprize. Doar una dintre ele, pentru a va starni: Constantin Virgil Gheorghiu, autorul romanului "Ora 25", a fost atat agent la Paris al Serviciului Secret de Informatii din Romania, pana in 1944, cat si al Securitatii, dupa aceea. O alta observatie care se impune e multimea de femei folosite de serviciile de spionaj si contraspionaj care exploatau in principal puterea lor de seductie si libertatea de miscare, multe dintre ele fiind actrite, cantarete, dansatoare, precum Mata Hari, Josephine Backer, Marlene Dietrich sau Maria Tanase a noastra (care a cules informatii pentru englezi in anii '40). Altele sunt doamne cosmopolite din inalta societate, cu legaturi de rudenie si amicitie in diverse tari, precum Martha Bibescu sau printesa Ecaterina Olimpia Caradja. Fiecare din articolele de dictionar va va revela cate un personaj real ce merita cunoscut, iar toate impreuna va vor demonstra inca o data ca viata bate filmul.
Selectia "Formula AS"
Alexandru Popescu, "Dictionarul universal al spionilor", Editura "Meronia" (tel. 021/210.38.70), 288 pag. + 48 de ilustratii.
Pana sa citesc volumul acesta, n-am crezut ca un dictionar poate fi atat de captivant incat sa nu-l poti lasa din mana de la A la Z. E drept ca romanele si filmele de spionaj sunt populare in toata lumea, ca exista o fascinatie comuna pentru activitatile serviciilor secrete, pentru metodele lor clandestine si periculoase de a obtine informatii strategice, militare, economice, politice din tari considerate actuali sau viitori adversari. D-l Alexandru Popescu, istoric si diplomat, a mai alcatuit cateva lucrari ce au ca subiect lumea spionajului. De aceea, Editura "Meronia" i-a solicitat acest dictionar biografic universal al spionilor - o premiera in aria lucrarilor enciclopedice, in care, cel putin dupa facilitarile de informare oferite de computer, n-au prea ramas domenii in afara atentiei editorilor specializati. Autorul a intentionat sa acopere "pe cat posibil, intreaga harta mondiala a spionajului, precum si aria intregii sale istorii, din Antichitate si pana azi". Conform definitiei, spion sau agent (termenii sunt sinonimi, dar de la o vreme e preferat cel de al doilea, primul capatand o conotatie peiorativa) e o persoana recrutata, care activeaza clandestin din insarcinarea unei agentii sau serviciu de informatii pe teritoriul altui stat. Agentii pot fi si dubli, infiltrati, "adormiti" (care devin activi doar cand primesc indicatii in acest sens), defectori (care tradeaza la inamic), "intorsi" (care transmit informatii false), "legendati" (care capata o noua identitate si infatisare), de influentare, de recrutare etc. Instruiti special, ei au in principiu calitati iesite din comun, indispensabile fiind, cred, inteligenta, curajul, sangele rece, lipsa de scrupule, cameleonismul, manipularea. Motivatiile care-i mana in lupta pe spioni sunt si ele variate, de la convingeri ideologice la bani si de la atasamente patriotice la placerea de a trai periculos. Dictionarul include 640 de nume, fiecare articol continand date biografice, imprejurarile recrutarii, informatiile culese si importanta lor in desfasurarea anumitor evenimente istorice. Cand e cazul ni se spun si circumstantele in care spionul a fost demascat si judecat (uneori executat). Fiecare din numele inregistrate alfabetic poate fi eroul unui roman sau al unui film de actiune (multe au si fost, cu ingredientele senzationale de rigoare si cu sosuri fictive partizane ce dilueaza adevarul istoric). Ce m-a frapat la sfarsitul captivantei lecturi e numarul considerabil de scriitori-spioni din dictionar. Si nu ma refer doar la maestrii literaturii de spionaj, John Le Carr (agent MI 5 in timpul razboiului rece si inventatorul termenului "cartita" pentru agentii infiltrati), Ian Flemming - creatorul supereroului James Bond, care traieste, iata, noi si noi aventuri si la 47 de ani dupa moartea "tatalui" sau -, agent Military Intelligence 6, ca si Graham Greene. Toti trei si-au valorificat experientele in fictiuni de succes universal, inoxidabile in timp. Puteti gasi insa in dictionar si nume de scriitori celebri, ramasi in patrimoniul umanitatii cu opera lor literara, si care au ca ingredient biografic mai putin cunoscut activitati de spionaj. De la Voltaire, Christopher Marlowe, Daniel Defoe, Beaumarchais sau Spatarul Nicolae Milescu, la Kipling, Maugham, Malraux sau Hemingway (agent ocazional pentru SUA si inventator al sintagmei "coloana a V-a" pentru a desemna spionii) - lista e lunga si plina de surprize. Doar una dintre ele, pentru a va starni: Constantin Virgil Gheorghiu, autorul romanului "Ora 25", a fost atat agent la Paris al Serviciului Secret de Informatii din Romania, pana in 1944, cat si al Securitatii, dupa aceea. O alta observatie care se impune e multimea de femei folosite de serviciile de spionaj si contraspionaj care exploatau in principal puterea lor de seductie si libertatea de miscare, multe dintre ele fiind actrite, cantarete, dansatoare, precum Mata Hari, Josephine Backer, Marlene Dietrich sau Maria Tanase a noastra (care a cules informatii pentru englezi in anii '40). Altele sunt doamne cosmopolite din inalta societate, cu legaturi de rudenie si amicitie in diverse tari, precum Martha Bibescu sau printesa Ecaterina Olimpia Caradja. Fiecare din articolele de dictionar va va revela cate un personaj real ce merita cunoscut, iar toate impreuna va vor demonstra inca o data ca viata bate filmul.
Pana sa citesc volumul acesta, n-am crezut ca un dictionar poate fi atat de captivant incat sa nu-l poti lasa din mana de la A la Z. E drept ca romanele si filmele de spionaj sunt populare in toata lumea, ca exista o fascinatie comuna pentru activitatile serviciilor secrete, pentru metodele lor clandestine si periculoase de a obtine informatii strategice, militare, economice, politice din tari considerate actuali sau viitori adversari. D-l Alexandru Popescu, istoric si diplomat, a mai alcatuit cateva lucrari ce au ca subiect lumea spionajului. De aceea, Editura "Meronia" i-a solicitat acest dictionar biografic universal al spionilor - o premiera in aria lucrarilor enciclopedice, in care, cel putin dupa facilitarile de informare oferite de computer, n-au prea ramas domenii in afara atentiei editorilor specializati. Autorul a intentionat sa acopere "pe cat posibil, intreaga harta mondiala a spionajului, precum si aria intregii sale istorii, din Antichitate si pana azi". Conform definitiei, spion sau agent (termenii sunt sinonimi, dar de la o vreme e preferat cel de al doilea, primul capatand o conotatie peiorativa) e o persoana recrutata, care activeaza clandestin din insarcinarea unei agentii sau serviciu de informatii pe teritoriul altui stat. Agentii pot fi si dubli, infiltrati, "adormiti" (care devin activi doar cand primesc indicatii in acest sens), defectori (care tradeaza la inamic), "intorsi" (care transmit informatii false), "legendati" (care capata o noua identitate si infatisare), de influentare, de recrutare etc. Instruiti special, ei au in principiu calitati iesite din comun, indispensabile fiind, cred, inteligenta, curajul, sangele rece, lipsa de scrupule, cameleonismul, manipularea. Motivatiile care-i mana in lupta pe spioni sunt si ele variate, de la convingeri ideologice la bani si de la atasamente patriotice la placerea de a trai periculos. Dictionarul include 640 de nume, fiecare articol continand date biografice, imprejurarile recrutarii, informatiile culese si importanta lor in desfasurarea anumitor evenimente istorice. Cand e cazul ni se spun si circumstantele in care spionul a fost demascat si judecat (uneori executat). Fiecare din numele inregistrate alfabetic poate fi eroul unui roman sau al unui film de actiune (multe au si fost, cu ingredientele senzationale de rigoare si cu sosuri fictive partizane ce dilueaza adevarul istoric). Ce m-a frapat la sfarsitul captivantei lecturi e numarul considerabil de scriitori-spioni din dictionar. Si nu ma refer doar la maestrii literaturii de spionaj, John Le Carr (agent MI 5 in timpul razboiului rece si inventatorul termenului "cartita" pentru agentii infiltrati), Ian Flemming - creatorul supereroului James Bond, care traieste, iata, noi si noi aventuri si la 47 de ani dupa moartea "tatalui" sau -, agent Military Intelligence 6, ca si Graham Greene. Toti trei si-au valorificat experientele in fictiuni de succes universal, inoxidabile in timp. Puteti gasi insa in dictionar si nume de scriitori celebri, ramasi in patrimoniul umanitatii cu opera lor literara, si care au ca ingredient biografic mai putin cunoscut activitati de spionaj. De la Voltaire, Christopher Marlowe, Daniel Defoe, Beaumarchais sau Spatarul Nicolae Milescu, la Kipling, Maugham, Malraux sau Hemingway (agent ocazional pentru SUA si inventator al sintagmei "coloana a V-a" pentru a desemna spionii) - lista e lunga si plina de surprize. Doar una dintre ele, pentru a va starni: Constantin Virgil Gheorghiu, autorul romanului "Ora 25", a fost atat agent la Paris al Serviciului Secret de Informatii din Romania, pana in 1944, cat si al Securitatii, dupa aceea. O alta observatie care se impune e multimea de femei folosite de serviciile de spionaj si contraspionaj care exploatau in principal puterea lor de seductie si libertatea de miscare, multe dintre ele fiind actrite, cantarete, dansatoare, precum Mata Hari, Josephine Backer, Marlene Dietrich sau Maria Tanase a noastra (care a cules informatii pentru englezi in anii '40). Altele sunt doamne cosmopolite din inalta societate, cu legaturi de rudenie si amicitie in diverse tari, precum Martha Bibescu sau printesa Ecaterina Olimpia Caradja. Fiecare din articolele de dictionar va va revela cate un personaj real ce merita cunoscut, iar toate impreuna va vor demonstra inca o data ca viata bate filmul.
Alte articole din acest numar
- Vittorio Saliani - un italian printre olteni
- Premiul National "Eminescu" pentru poetul - Dinu Flamand
- Puterea rugaciunii
Nu exista comentarii
Daca nu aveti un cont, va puteti inregistra aici!
Recomandari
