In ziua de 25 octombrie 1921, principesa Elena, sotia Regelui Carol II, dadea nastere unui copil care, la sugestia lui Nicolae Iorga, va purta numele primului Intregitor al natiunii romane: Mihai. Marele istoric luase in calcul doar actul unirii, realizat de marele Voievod sub un singur sceptru, ignorand povestile legate de destinul adesea nefast al numelui de Mihai, ca sa nu mai vorbim de soarta Viteazului, care a sfarsit omorat. Or, viata si domniile regelui Mihai I de Romania au fost puternic marcate de un destin zbuciumat si dramatic, caracteristic - in linii mari - suveranilor cu numele de Mihai. Nici dorinta lui Iorga nu s-a indeplinit decat partial. Conjunctura politica internationala nu a permis Regelui sa reuneasca Tara pe frontierele interbelice, desi Coroana Sa era, este si va fi Coroana Romaniei Mari, Coroana bunicilor sai incoronati la 15-16 octombrie 1922. Insa decizia de a scoate Romania din alianta cu Germania, savarsita fara stirea Sa, de generalul Ion Antonescu, la 22 iunie 1941, si de a o alatura fortelor Aliate, la 23 August 1944, este un act comparabil cu Marea Unire.
Ce s-ar fi intamplat cu neamul romanesc daca ar fi fost cucerit de rusi, visul Moscovei de secole? Pe langa distrugerile provocate de razboi, cucerirea ar fi condus la alipirea Romaniei de Basarabia si la incorporarea ambelor teritorii in Imperiul Rus (sovietic)! Astazi am fi vorbit ruseste! Chiar si aliati fiind, rusii au dezarmat o parte din Armata Regala si au trimis in lagare zeci de mii de ofiteri si de soldati romani! 23 August a avut, din acest unghi, misiunea salvarii natiunii noastre din ghearele imperialismului rus, Stalin fiind pus in fata faptului implinit si nemaiputand invoca "eliberarea", decat prin cateva voci de comunisti, straini de neamul romanesc. A trebuit sa-l suporte pe Rege in fruntea unei tari ce-i fusese daruita cu generozitate de Aliati, pana in decembrie 1947. Din aceasta cauza, Romania a fost ultima tara din Europa cazuta sub stapanirea absoluta a Partidului Comunist al Uniunii Sovietice (sucursala din Romania fiind numita "pentru prosti" PCR). Insa "republica" nelegitima infiintata de el rezista si astazi... Mai mult, spre marea sa neplacere, a fost nevoit sa accepte lupta cot la cot a trupelor rusesti cu unitati militare romanesti, inclusiv provenite din Armata Regala, precum divizia "Tudor Vladimirescu", alcatuita din prizonieri de pe frontul sovietic, care jurasera, initial, in numele Regelui si al Tarii. Conventia de Armistitiu din 12-13 septembrie 1944 impunea sovieticilor acceptarea a 12 divizii de infanterie romanesti, in luptele ce urmau, esalonate in trei etape. Aceste divizii, in fond "carne de tun", au permis inaintarea Armatei Rosii cu peste 1000 de kilometri spre vest...
Din acest moment, destinul Romaniei Mari depindea doar de hotararile Pacii de la Paris. O Pace cel putin bizara: Romania a fost acuzata ca aliat al nazistilor, ignorandu-se ca a intrat in razboi pentru a recupera teritoriile smulse de fostii aliati ai nazistilor, sovieticii! Acolo, la Paris, tot ceea ce obtinuse Stalin in acord cu Hitler, in mai 1940, a primit girul Aliatilor antihitleristi! Oare ce s-ar fi intamplat fara contributia majora a romanilor la infrangerea Germaniei naziste? Refuz sa-mi imaginez. Asa, mutilat, statul roman a supravietuit. A supravietuit doar prin inspirata decizie regala din ziua de 23 August 1944. In mod fericit, in anul 1959, dupa plecarea ultimelor divizii ale Armatei Rosii de ocupatie, ziua eliberarii orasului Carei a fost declarata "Ziua Armatei Romane". Este ziua cand uram "La multi ani, Maiestate!".