Planeta albastra se face neagra

Incet dar sigur, indiferenta ne duce catre o catastrofa terestra. Ogoarele sunt otravite cu chimicale, padurile sunt taiate in nestire, dispar zilnic specii de animale si plante, cancerul ucide mai aprig ca bomba atomica. Pe o planeta bolnava, nu pot trai oameni sanatosi

Exista zile cand padurarul Tudor Jarda se imbolnaveste de inima, trecand pe potecile din padurile Harghitei. Pentru ca ceea ce vede in jurul lui "nu poate decat sa-ti aseze o piatra pe inima", spune el. In ultimul timp, grija lui e atrasa de faptul ca frunzele fagilor se usuca pe ramuri cu mult inainte de vreme, iar florile din padure, care odinioara se intindeau primavara si vara pe distante de kilometri, acum au disparut. Tudor Jarda stie ce-nseamna asta: concentrari prea mari de ozon. "Am intrat in septembrie si padurile s-au calcinat. In octombrie, n-o sa mai fie frunze care sa cada pe pamant".
Dar ozonul nu este singura amenintare care se abate asupra lumii. Pericolele care pandesc pamantul sunt nenumarate, si cercul lor se strange in jurul nostru ca un lat. In speranta ca pagina de fata va insemna un cat de mic semnal de alarma, menit sa ne mobilizeze pe ultima suta de metri, va spunem atentiei pericolele majore care ameninta sa transforme Planeta Albastra intr-un pustiu.

1. Fertilizantii

A cultiva pamantul inseamna a-i modifica ecosistemul. Ceea ce ii este luat cu o mana (recoltele) trebuie sa ii fie dat inapoi cu cealalta. Iata de ce sunt utilizati fertilizantii: azotati, nitrati etc. Problema este ca odata cu cresterea productivitatii solurilor, ele devin suprafertilizate. Greseala absurda, pentru ca dupa depasirea unui anumit stadiu, randamentul dat de sol nu mai creste. Desi acest lucru este cunoscut, dozele sunt continuu marite. Consecinta: tot ceea ce pamantul nu poate elimina trece in apele subterane, apoi in fluvii si mari.

2. Pesticidele

Sunt niste produse de sinteza menite sa ucida daunatorii, care nu se gasesc in stare naturala si pe care omul trebuie sa le fabrice. Rareori sunt biodegradabile in totalitate, de cele mai multe ori neputandu-se dizolva in natura. In Evul Mediu, pentru a alunga insectele, peste campuri trebuia sa calce o femeie desculta si cu parul despletit. Era ecologic, dar foarte ineficace. In prezent, pericolul consta in faptul ca sunt folosite prea multe pesticide. Solutia este inlocuirea lor cu produse biologice. Spre exemplu, in introducerea gargaritelor, mari consumatoare de purici care rod plantele, sau in amestecarea in populatiile de insecte daunatoare a unor masculi sterili, care sa le stopeze inmultirea. Cu ani in urma, o insecta "importata" a distrus in totalitate omizile care distrugeau portocalii si lamaii din California. Din pacate insa acest tip de studii nu se afla in mare progres.

3. Litoralul in pericol

Mai devreme sau mai tarziu, moartea lacurilor si fluviilor atinge si marile si oceanele. O dovada foarte clara sunt pestii morti care apar de foarte multe ori la mal. Dar la amenintarea adusa de alge, se mai adauga inca una: chiar amenajarea litoralului reprezinta o problema. Construirea drumurilor, a porturilor, a zonelor locuite ii modifica aspectul si ii perturba reactiile naturale. Cand se construieste ceva pe o plaja, se amenajeaza in amonte si un mic dig care sa protejeze de eroziunea marii. Apa il va ocoli si va sapa putin mai departe, punand in pericol casele asezate mai in interiorul tarmului. Locuitorii hotarasc atunci sa se apere si apar astfel noi diguri. Putin cate putin, plaja dispare sub beton.

4. Starea padurilor

Marile paduri au fost intotdeauna obiectul agresiunilor venite din partea omului. Inca din secolele 17-18, odata cu inceputurile industriei, ale navigatiei, ale habitatului, ale incalzirii cu lemne, au inceput sa fie facute despaduriri. Astazi, padurile tropicale apartinand tarilor sarace sunt cel mai tare amenintate. Taierea lor are drept urmare disparitia speciilor animale si vegetale. Or, aceste disparitii sunt ireversibile. Consecintele sunt grave. Disparitia unei specii inseamna pierderea unui potential genetic particular. Pe urma, stingerea unui animal risca sa insemne si moartea acelora care se hraneau cu el.

5. Stratul de ozon

Ozonul este o molecula de oxigen cu trei atomi, care are drept particularitate blocarea razelor ultraviolete. Produsi de factura recenta, cum ar fi freonii, gaze continute de catre aerosoli, au distrus o parte din acest strat, facand in el o gaura uriasa. Razele utraviolete sunt cancerigene, atacand pielea, celulele sexuale, ovulele si spermatozoizii. Toata modificarea genetica rezultata va fi desigur transmisa descendentilor.

6. Efectul de sera

Este "vedeta" momentului actual. Din pricina poluarii intense, aerisirea cer-pamant nu se mai poate produce si ramanem inchisi in orase ca intr-o colivie de polietilena, amenintati sa ne sufocam lent. Si, bineinteles, efectul de sera produce si o supraincalzire a planetei, care va suferi, astfel, modificari si mutilari: calotele glaciare se vor topi, nivelul marii va creste, orasele riverane vor disparea, odata cu toate celelalte asezari omenesti de pe marginea marilor fluvii. Culturile agrare se vor extinde spre nord, in vreme ce toate intinderile cultivate din cele doua Americi vor deveni desert.

Ce e de facut?

Retrasi in fata televizorului ca melcul in cochilie, vedem zi de zi cum raul se intinde asupra lumii: seceta, foame, incendii, cutremure, inundatii, dar in fotoliu e bine, nu credem ca papucii nostri de casa se vor uda. Ceva si cineva ne fereste! Oare? Politicienii din stanga arunca bomba in partea dreapta, dreapta o trimite inapoi. Nu doar la noi, pretutindeni in lume! Si-atunci, padurile cad in continuare sub ferastraie, industriile chimice gazeaza cerul, pamantul se transforma in piatra. Singurii in stare sa opreasca dezastrul suntem... noi. Nu trebuie gesturi prea mari. E suficient sa iesim din indiferenta si sa devenim un pion de opinie publica. Sa ne alertam fiecare in parte, devenind constienti de pericole, si sa-i alertam si pe vecinii de palier. E destul.