Ceardasul maghiar si batuta pe loc romaneasca

- In vreme ce presa occidentala e plina de semne de intrebare legate de supravietuirea monedei euro, Romania viseaza sa treaca la ea cat se poate de repede (o graba amendata de guvernatorul Bancii Nationale). De ce nazuim spre ceva de care altii ar vrea sa scape?

- Cei care vor sa scape de moneda euro, cum este de pilda Grecia, sunt cei care au trisat, adica nu au respectat prevederile tratatului care a stat la baza infiintarii monedei unice cu privire la deficitul bugetar si la datoria publica. Or, Grecia si-a batut joc de ambele si acum suporta consecintele. Adevarata problema a zonei euro nu este legata de principiile pe care se intemeiaza, ci de faptul ca aceste principii si regulile care au derivat din ele nu au fost respectate. Statele occidentale avansate stiau, de pilda, ca Grecia raporteaza cifre false, dar au preferat sa inchida ochii, nu numai din considerente politice, ci si pentru ca bancile occidentale faceau afaceri foarte bune in aceasta tara. Nimeni nu a anticipat criza economica si ulterior toti au platit pretul acestei miopii. Daca tot vorbim de reguli nerespectate, este bine sa ne amintim ca primele care au cerut sa li se permita un deficit mai mare de 3% din PIB au fost Franta si Germania, imediat dupa introducerea monedei unice. Ulterior aceste tari s-au echilibrat, dar precedentul a fost creat si nimeni nu a mai avut autoritatea necesara impunerii disciplinei financiare. Ne dam seama, asadar, ca orice interventie a politicului in zona economico-financiara nu produce decat catastrofe, desi putina lume este dispusa sa recunoasca acest lucru. Politicienii pozeaza in salvatori in momentul crizei si nu sufla o vorba despre deciziile politice care au generat criza, pentru ca nici o criza nu este doar economica sau doar financiara, ci este totodata politica si morala.
Exista, intr-adevar, state care au refuzat sa intre in euro - Suedia si Danemarca de pilda - dar ele au un sistem politic si economic mult mai sanatos, precum si o remarcabila cultura a transparentei si corectitudinii in spatiul public. Nici Franta si Germania nu se pot compara cu ele, daramite Romania!
Daca statele puternice economic, politic si moral - cum sunt statele scandinave (Norvegia nici macar nu este membra UE si este extrem de prospera) - nu au nevoie sa fie controlate si disciplinate de organisme suprastatale, statele corupte si instabile, cum suntem si noi, au nevoie de astfel de uniuni, pentru ca s-au dovedit incapabile sa se disciplineze singure. Daca privim putin in urma, vom vedea ca nici o reforma nu s-a facut in Romania la initiativa clasei politice romanesti, ci doar in pofida rezistentei acesteia. Tot ce s-a facut bun - atata cat s-a facut - s-a datorat presiunilor internationale. Iata de ce guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, doreste introducerea monedei euro, care ar pune guvernul Romaniei sub control international si l-ar obliga la rigoare si la disciplina. De altfel, si Islanda a cerut sa intre in UE - si ulterior in zona euro - dupa ce tot sistemul ei bancar s-a prabusit in momentul declansarii crizei datorita unor decizii nesabuite. In concluzie, daca am avea un sistem stabil si conducatori puternici si corecti, atunci nu am avea nevoie de euro. Dar nu le avem.

2. Raportul de tara al Romaniei, prezentat in fata Comitetului ONU pentru Eliminarea discriminarii rasiale, a fost dublat de un alt raport, neoficial, trimis de trei organizatii maghiare din Transilvania, plin de acuze la adresa autoritatilor romanesti. Oare politica pasilor marunti, practicata de revansarzii maghiari, va avea, in final, sorti de izbanda?

- Comisia ONU pentru drepturile omului si "eliminarea discriminarii rasiale" de la Geneva este un organism extrem de puternic contestat pe plan international, fiind la un moment dat prezidat chiar de Libia, stat care s-a distins mai degraba prin incalcarea drepturilor omului, nicidecum prin apararea lor. Cele trei organizatii maghiare care au inaintat si ele un raport acestei comisii - Asociatia Pro Regio Siculorum, Comitetul de Initiativa Bolyai si Consiliul National al Maghiarilor din Transilvania incearca, desigur, sa dobandeasca vizibilitate pe plan international. Nu stiu pe ce se bazeaza atunci cand afirma ca minoritatea maghiara ar fi supusa unor violente fizice si verbale din partea romanilor din Harghita si Covasna, dar stiu sigur ca fac foarte mult rau climatului politic din Romania, pentru ca dau apa la moara extremistilor nationalisti din politica romaneasca si viciaza atmosfera, exact cand aveam nevoie de solidaritate nationala in fata crizei. Din pacate, in fruntea acestei actiuni se afla chiar un vicepresedinte al Parlamentului European, Laszlo Tokes, pe care l-a sustinut Partidul Popular European si implicit, principalul partid de guvernamant - PD-L. Ne amintim, de pilda, cat de convins era eurodeputatul Cristian Preda, de meritele domnului Tokes. PPE poarta, asadar, o raspundere morala pentru excesele afisate de Laszlo Tokes in ultima vreme si ne-am astepta sa ia pozitie in momentul in care Parlamentul European isi va relua lucrarile in toamna, desi ar fi trebuit s-o faca mai devreme. O raspundere mult mai mare o poarta insa UDMR, care practica o politica a strutului fata de initiativele domnului Tokes si ale adeptilor sai, pentru a nu pierde voturile din secuime.
Adevarata problema pentru Romania este acum daca astfel de demersuri pot avea succes pe plan international. Oricat ar minti cele trei organizatii - despre care nici macar nu stim exact daca au si membri cotizanti sau au doar conducatori cu veleitati politice si cu idei putine, dar fixe - va fi greu de demonstrat in fata unui for international, ca maghiarii sunt discriminati intr-o tara in care principala lor organizatie - UDMR - participa de ani buni la guvernare, intr-o forma sau alta. Apoi, de la deliberarile unei comisii a ONU, pana la condamnarea internationala este cale lunga. Ne-am dori insa ca diplomatia romaneasca sa fie ceva mai activa si sa contracareze astfel de demersuri in faza lor incipienta, ca sa nu ne trezim prea tarziu, cand raul a fost deja facut.