Analisti pe care lumea nu putea sa-i mai incapa s-au indignat, au criticat, s-au hahait, dar s-au luat cu altele cand incepea sa fie interesant. Elena Udrea a cerut explicatii privind asemanarea dintre frunza atasata brandului si frunze similare care apar pe Internet si a anuntat ca nu va plati daca se va dovedi ca logo-ul nu este original. Firma in cauza a recunoscut asemanarea, dar nu concepe sa nu-si primeasca banii, aproape un milion de euro, in total, pentru ca a muncit serios la proiect. Lucru ciudat, nu poate da detalii pentru ca toate detaliile contractului sunt acoperite de clauze de confidentialitate, iar Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turismului a precizat ca este vorba de bani europeni, anume alocati pentru astfel de proiecte. Insa si banii europeni sunt bani publici si ar trebui cheltuiti cu chibzuinta, eficient, transparent si in afara oricaror suspiciuni. La o privire mai atenta proiectul nu este prea original, de vreme ce foloseste ca vectori de comunicare tot trei foste glorii sportive, de notorietate in urma cu doua, trei decenii. Iar daca proiectul vizeaza turisti avizati, intre 25 si 34 sau peste 54 de ani, fara venituri foarte mari, greu de crezut ca acestia se vor aventura in gradina Carpatilor numai pentru ca in urma cu ani un sportiv local dadea bine cu piciorul in minge. Oricat de modest si oricat de tentat de aventura, un turist nu se va lipsi de un minim confort, care tine de infrastructura aflata in suferinta, incepand cu drumurile si terminand cu hotelurile si cu serviciile. Nu brandul, oricat de costisitor, contribuie la eficienta economica a turismului, ci calitatea si varietatea ofertei. Deocamdata, peste scandalul frunzei care nu ascunde lipsurile turismului s-a asternut linistea. Nu s-a gasit un vinovat, nici macar un acar Paun. Ca si in alte cazuri, se sconteaza pe colbul uitarii sau pe praful de pe toba. De ce? Romania e tara in care, orice s-ar intampla, nu se intampla nimic, tara de dincolo de neguri, tara prostilor. Avem parlament, comisii parlamentare, guvern, ministri care raspund pentru deciziile lor, justitie, parchet, cu derivatele anticoruptie, o multime de institutii cu atributii de control financiar care ar trebui sa stavileasca risipirea banului public. Si totusi se iau decizii gresite, se risipeste, se fura, se distruge, se pierde, se abandoneaza, nimeni nu da socoteala, nimeni nu raspunde si nu este tras la raspundere. Desi pentru promovarea turismului s-au cheltuit bani grei pe campanii pompos numite "Eterna si fascinanta Romanie", "Fabulospirit", "Romania, mereu surprinzatoare", "Land of Choice", numarul turistilor a continuat sa scada. Desi, cel putin in cazul "Eterna si fascinanta Romanie", a fost vorba de o escrocherie financiara pusa la cale de oamenii PSD-ului, de care a beneficiat chiar cinstitul si saracul Ion Iliescu, nimeni n-a intrebat cum si cat de eficient s-au cheltuit banii. Cum nimeni n-a intrebat de privatizari frauduloase, de devalizarea bancilor, de sumele uriase alocate in van pentru constructia de sosele si autostrazi. Despre toate acestea s-a scris si s-a vorbit enorm. Nu s-a intamplat nimic. Impresia este ca Romania este un fel de societate cu raspundere limitata, in fapt fara nici un fel de raspundere. Orice s-ar intampla, in Romania nu se intampla nimic!
Dorin Tudoran, un poet, crede ca in Romania se intampla, totusi, si lucruri interesante, dar numai pentru ca niciodata nu se intampla ce trebuie. Dincolo de paradox, este vorba, desigur, de lege. Si de domnia legii. Una pentru toti. Din pacate, traim inca intr-o democratie cam originala, desi uneori ni se promite o padure de tepe chiar in Piata Victoriei. Ca promisiunea s-a dovedit o teapa, asta-i alta poveste. Nu le putem avea pe toate.