A trecut peste un secol de cand au fost descrise caracterele clinice si anatomopatologice ale acestei maladii cu multe necunoscute, cu evolutie imprevizibila, progresiva, ce afecteaza creierul si maduva spinarii, mai ales la persoane tinere (20-30 de ani) si femei.
Simptomele bolii
Este bine ca simptomele sa fie cunoscute de catre orice persoana tanara, pentru a putea lua la timp masuri de preventie. La debutul bolii, apar tulburari de sensibilitate, de vedere (diplopie, vedere dubla), caderea pleoapelor. Sunt prezente oboseala cronica si scaderea fortei fizice a membrelor, pierderea abilitatii miscarilor, mai evidenta cand corpul se deplaseaza, sau la masa, cand sunt folosite tacamurile. Pot aparea chiar pareze si paralizii.
Alte manifestari: nu mai poate fi controlata dinamica voluntara a sfincterelor; apar tremuraturi si accese convulsive, se accentueaza ametelile, durerile de cap, depresia, dificultatea de a vorbi si de a inghiti. Toate aceste simptome sunt produse de leziunile demielinizante ale nervilor (firele nervoase sunt invelite in mielina, iar deteriorarea ei, specifica acestei boli, distorsioneaza si blocheaza influxul nervos). Manifestarile pot varia de la o persoana la alta si de la un moment la altul al bolii, ce evolueaza in pusee care se remit ori progreseaza.
Recomandari
* Prima recomandare pentru o persoana tanara (aparent sanatoasa) care acuza unele din simptomele de mai sus este sa mearga de urgenta la medic, singurul in masura sa diagnosticheze un posibil caz de scleroza in placi (boala este numita si scleroza multipla).
* Dupa caz, pentru stabilirea diagnosticului, pacientul este supus unui examen imagistic tomografic (RMN) in paralel cu examene clinice de laborator. Odata stabilit diagnosticul, se aplica un tratament clasic, aproape standard, cu medicamente antiinflamatoare, imunosupresive, nu lipsite de unele efecte nedorite, ce duc la ameliorari moderate, dar nu stopeaza cauza bolii.
Noi piste in zona neurologiei
"Revolutia" legata de scleroza in placi (multipla) a pornit de la scanarea Doppler a venelor bazei gatului, cand s-a constatat ca la majoritatea bolnavilor exista o ingustare, un blocaj ce face dificila trecerea sangelui catre creier. Conferinta organizata de Academia Americana de Neurologie (AAN) din luna aprilie 2010 a numit acest blocaj: CCSVI (Chronic Cerebrospinal Venous Insufficiency), termen ce trebuie acceptat ca atare, insemnand insuficienta venoasa spinocerebrala cronica. (Obstacolul venos s-a putut evidentia prin examinare Doppler de inalta rezolutie.) In ultimii ani, studiile clinice realizate pe bolnavii de scleroza au confirmat unanim prezenta acestei anomalii venoase. Intrebarea care se pune este daca CCSVI reprezinta un risc major al sclerozei multiple. Sunt prezentate cazuri cand la o zi dupa tratarea CCSVI, bolnavii au mers pe coridoarele clinicii fara scaunul cu rotile ori carje!
In viitorul apropiat, neurologia va fi asaltata de noutati redutabile, mai ales prin rezultatele obtinute (cu precizarea ca este nevoie de specialisti formati).
Tratamentul bolii naste doua intrebari: 1. Este CCSVI o noua explicatie a cauzei sclerozei multiple? 2. Este angioplastia la vena jugulara interna un nou tratament ce trebuie generalizat? Clinicienii care il aplica deja, cat si bolnavii care il suporta sunt pe deplin multumiti, desi exista si multi sceptici. (Bolnavii aflati in tratamentul alopat clasic nu trebuie sa intrerupa legatura cu medicii.)
Pentru multi bolnavi de scleroza multipla, accesul la aceste noi mijloace de diagnostic si de tratament este inca limitat, din motive subiective sau obiective. Toti bolnavii insa trebuie convinsi ca exercitiile fizice zilnice pentru recuperarea musculaturii sunt esentiale, diminuand starea de oboseala cronica, aferenta sclerozei multiple. Exercitiile pentru musculatura abdomenului amelioreaza si musculatura vezicii urinare, si se obtine un plus de energie pentru intregul organism. Depresia, asa de cunoscuta acestor bolnavi, produsa de unele leziuni cerebrale, se amelioreaza prin plimbari zilnice prin casa, ori cu sprijin, in jurul locuintei. Toate miscarile activeaza fluxul venos de sange si previn trombozele (se stie ca leziunile in aceasta boala au totdeauna in vecinatate o cat de mica vena cu flux de sange stagnant). Exista argumente ca samponul si detergentii ajunsi in sange dizolva componenta lipidica a moleculelor aflate in toate membranele celulare, deci si in neuroni. Pilulele anticonceptionale fac sangele mai vascos, adaugand o alta dificultate fluxului venos. Sunt recomandate sedinte de kiropraxie, mai ales pentru zona gatului, realizate de profesionisti adevarati. Exercitiile de respiratie si exercitiile yoga amelioreaza, de asemenea, fluxul venos de sange. Exista, deci, sperante pentru bolnavii de scleroza in placi. Sunt semne clare ca vindecarea bolii se afla pe drumul cel bun.
REMEDII NATURISTE
Tratamente interne
* Angelica (Angelica archangelica) - se fac cure de cate 30 de zile cu pulbere de radacina, flori si seminte, din care se ia cate jumatate de lingurita de 3 ori pe zi, pe stomacul gol. Are efecte detoxifiante si o actiune extrem de complexa asupra sistemului nervos central, intrucat contine atat principii active care-i stimuleaza activitatea, cat si principii active cu efect calmant. In scleroza in placi ajuta la coordonarea motorie, incetineste procesele de demielinizare.
* Ginsengul (Panax ginseng) - nu se stie exact mecanismul prin care radacina acestei plante actioneaza in aceasta afectiune, insa este cert ca pacientii care fac tratamente de lunga durata cu ginseng se simt mult mai bine. Un studiu chinez arata ca pacientii care fac cure de 60 de zile cu ginseng cu 15 zile de pauza au o mult mai buna coordonare a miscarilor, au crize dureroase mai rar, tulburarile de vedere sunt mai putin frecvente. Ginsengul se gaseste la noi conditionat sub forma de capsule sau de extracte zaharoase, care se administreaza conform prospectului.
* Lemnul-dulce (Glycyrrhiza glabra) - se ia sub forma de tinctura, cate jumatate de lingurita de patru ori pe zi, in cure de 21 de zile, cu 10 zile de pauza. Fiecare doza de tinctura se administreaza in apa, pentru a diminua efectul alcoolului, care altfel este strict contraindicat in aceasta boala. Mai multe cercetari arata ca tratamentul cu lemn-dulce incetineste procesele degenerative la nivelul sistemului nervos central, avand intre altele efecte similare cortizonului, dar cu reactii adverse mult mai reduse.
Tratamente externe
* Brad (Abies alba) - acele proaspete de brad se zdrobesc pe o planseta de lemn cu ajutorul unui tocator, apoi se invelesc in tifon si se aplica pe sira spinarii, vreme de cel putin o ora, asezand deasupra un fular gros, astfel incat sa nu apara senzatia de frig. Tratamentul se face o data la 2-3 zile, mai ales pe perioada sezonului rece.
* Branca-ursului (Heraclea sphondyllium) - frunzele proaspete ale plantei se zdrobesc pe o planseta de lemn si apoi se pun de-a lungul coloanei vertebrale, acoperindu-se cu folie de nailon si o tesatura de lana. Se face aceasta aplicatie vreme de 2 ore, dupa care frunzele se indeparteaza si se acopera spatele asa incat sa fie tinut in permanenta cald. Acest tratament se face pe perioada verii si a toamnei (cand se gasesc frunze proaspete), o data la 3 zile, iar in perioada tratamentului este strict interzisa expunerea la soare a zonelor pe care s-a facut aplicatia.
* Traista-ciobanului - intr-o sticla de un litru se pun parti aeriene de traista-ciobanului fin tocate (ca zarzavatul pentru supa) pana cand se umple, iar deasupra se pune tuica tare (30-40 de grade). Se inchide sticla si se lasa sa macereze la soare vreme de doua saptamani, dupa care se filtreaza. Cu solutia rezultata se fac frictionari ale zonei spatelui o data la doua zile.
GEMOTERAPIE
* Muguri de smochin (Ficus carrica) - cercetarile facute de catre medicul francez Louis Pommier arata ca administrarea maceratului glicerinat din mugurii si mladitele acestui arbore ajuta la reglarea proceselor de productie a celulelor ce intra in componenta maduvei spinarii. Se fac tratamente de lunga durata, in care se iau 50 de picaturi de extract de muguri de smochin pe zi, in combinatie cu urmatorul gemopreparat:
* Muguri de nuc (Juglans regia) - au o subtila actiune asupra metabolismului acizilor grasi din organism, care joaca un rol decisiv in regenerarea celulelor sistemului nervos central. Se iau cate 50 de picaturi de macerat glicerinat pe zi, in cure de 90 de zile, cu 21 de zile pauza.
ALIMENTE-MEDICAMENT
* Uleiul alimentar de in - contine anumiti acizi grasi care sunt foarte importanti pentru terminatiile nervoase. Cand acestea sunt deteriorate si incapabile sa transmita mesajele catre creier, asa cum se intampla in scleroza multipla, uleiul de in este foarte eficient, mai ales daca este inclus in acest program dietetic mai cuprinzator. Se ia la inceput o perioada de 4-8 saptamani, cate 8 linguri de ulei de in pe zi, apoi se va putea trece la o doza de intretinere de 1-2 linguri pe zi.
* Uleiul de catina - contine, pe langa acizii grasi despre care vorbeam anterior, vitamina E si vitamina F, extrem de importante pentru bolnavii de scleroza in placi. Se administreaza cate 30 de picaturi de trei ori pe zi, in cure de minimum patru saptamani.
* Afinele si coacazele negre - se administreaza in stare proaspata, atunci cand este sezonul lor de culegere, adica iunie-iulie in cazul coacazelor negre si iulie-august in cazul afinelor. Se consuma cate 50-100 de grame din aceste fructe pe zi, in cure de o durata cat mai mare. Cel mai bine este ca administrarea acestor fructe sa se faca pe stomacul gol, cu 10 minute inainte de masa.
* Drojdia de bere - se consuma sub forma de tablete, pe care le gasim in magazinele naturiste, fiind extracte atomizate de drojdie conditionate sub forma de comprimate. Sunt de regula foarte eficiente in terapie, fiind obtinute din culturi de drojdie selectionate asa incat sa aiba o concentratie ridicata de vitamine din complexul B si de seleniu. Se administreaza conform prospectului. O cura cu drojdie dureaza 30 de zile (pentru a nu afecta flora intestinala), urmate de o saptamana de pauza, dupa care tratamentul se poate relua.
VENINUL DE ALBINE
De cativa ani terapia cu intepaturi de albina facute pe puncte specifice ale acupuncturii tinde sa revolutioneze conceptele clasice de tratament ale acestei boli. Aceste intepaturi controlate, facute dupa o schema extrem de riguroasa, de catre un medic specialist, ajuta nu doar la stoparea bolii, ci si la recuperarea capacitatilor motorii si de coordonare. La noi in tara aceasta terapie este facuta de catre dl. doctor Stangaciu (adesea prezent in paginile revistei noastre) si de catre medicii formati de domnia sa in acest sens.