S-a nascut acum 75 de ani in Bucovina, la umbra manastirilor pictate, inauntru si in afara, capodoperele artei bizantine-medievale ale romanilor de rit ortodox. La 33 de ani, in ciuda prigoanei ceausiste, reuseste, cu ajutorul lui Hristos, sa ajunga pe meleagurile libertatii. Anul acela petrecut in lagarul de azil politic de la Zirndorf/ Germania Federala de atunci, departe de locurile care l-au format si care l-au iubit, strain printre straini, ranit sufleteste, dar nu doborat, a devenit anul invierii sale spirituale, anul restaurarii demnitatii lui de om. Cuvantul de ocara "mai tovarase" se scufundase deja si pentru totdeauna in tenebrele subconstientului.
L-am intalnit la o rascruce de drum pentru el. La 60 de ani, a fost diagnosticat cu cancer la stomac. Destinul inca se mai rafuia cu el. A mers sub cutit. Hristos si un medic chirurg l-au salvat. Drumul vietii se bifurcase in fata lui inca o data. In ce directie s-o iau acum, se tot intreba, cu fiecare rugaciune rostita din adancuri. Raspunsul i-a venit tot din adancuri. La 60 de ani, vocea interioara i-a zis: picteaza pe piatra si cu piatra.
La sfarsitul uneia din lungile noastre conversatii asupra destinului omului in perspectiva eternului, bucovineanul Virgil mi-a spus: "Toata viata omului este doar un pelerinaj catre tacerea ultima si absoluta lui reintoarcere catre Dumnezeu".
prof. Dr. V. GHERASIM - Cape Town, Africa de Sud