Luijza Boldiszar - Presedinta Asociatiei "Eco Ruralis" din comuna Hosman, judetul Sibiu

"Suntem o asociatie de tarani pentru tarani"

Evolutia fermelor mici, ecologice, din Vestul Europei, se afla - potrivit ultimelor date - intr-o faza de stagnare, deoarece tot mai putini fermieri adulti accepta sa munceasca in agricultura. In acest context, ochii tuturor se indreapta spre Est, in special spre Romania. Inca de la inceputul anilor 2000, diverse asociatii si organizatii agricole din Franta au vizitat satele romanesti, indemnandu-i pe tarani sa se organizeze, pentru a nu pierde traditiile legate de munca in micile lor gospodarii. Ca urmare, in scurt timp, au aparut si la noi primele asociatii taranesti, formate din agricultori traditionali, menite sa apere si sa sustina productia agricola ecologica. Va prezentam in randurile ce urmeaza asociatia Eco Ruralis din comuna sibiana Hosman. Condusa de Luijza Boldiszar, crescatoare de capre si brutarita de cateva generatii, "Eco Ruralis" este o asociatie locala, compusa din tarani care practica agricultura traditionala, ecologica.

"Ma duc la arat, cresc capre si oi, coc paine"

- Pentru cititorii revistei noastre, sustinatori ai satului traditional romanesc, ar fi o bucurie sa afle cum arata o zi din viata dvs., de mic fermier roman.

- Fiecare clipa a vietii mele este legata de viata satului, ma duc la arat sau la cosit, cresc capre si oi, coc paine. Am invatat meseria de brutar de la tatal meu, care la randul lui a invatat de la bunicul. Este o meserie cu traditie in familia noastra si o pretuiesc foarte mult. In gospodarie muncesc impreuna cu sotul meu, Domi, si cu fiica noastra, Bella, care are 15 ani, dar si cu vecina noastra, Gabriela Cotaru, si cu sotul ei, Johan. Impreuna avem grija de animale si de gradina. Acum suntem in perioada otavei si stam la camp in fiecare zi cu vreme buna.

- Ati fost in schimburi de experienta in Franta. Mai exista acolo tarani ca la noi?

- In vestul Europei s-au pierdut traditiile taranesti pe care noi le avem inca. Atat francezii, cat si alte tari din Vest, fac eforturi mari sa recupereze traditiile si sa le readuca la viata. Atat traditia culturala, cat si cea agricola in sine. Modul in care s-au organizat arata ca sunt hotarati si ca au inteles cat de importanta este agricultura traditionala. Pentru a se salva au facut uniuni si asociatii ale brutarilor, ale pastratorilor de seminte traditionale, ale plantatorilor de pomi fructiferi si gradini traditionale, ale constructorilor de carute si pluguri si multe altele. Din discutiile cu francezii, am invatat ca nu e suficient sa practici agricultura traditionala pentru a-i asigura continuitatea. Trebuie, in acelasi timp, sa te implici in luarea deciziei, sa-ti ceri drepturile si sa te asiguri ca autoritatile nu vor lua hotarari impotriva taranilor.

- Cum s-a nascut asociatia dumneavoastra? Ce anume v-a determinat sa o infiintati?

- Asociatia Eco Ruralis este o nevoie a noastra, a taranilor din Romania, de a ne apara drepturile. Ideea de a infiinta asociatia a venit in timp, de-a lungul ultimilor 3 ani, cat am lucrat impreuna cu alti tarani si activisti romani de mediu, pasionati de natura si de problema agriculturii. Membrii fondatori suntem 10 familii de tarani din Transilvania si acum, dupa cateva luni de la infiintare, ne bucuram deja de inscrierea in asociatie a altor zeci de familii din celelalte zone istorice ale tarii. Suntem toti ingrijorati de restrictiile care ni se impun, de faptul ca suntem exclusi din dezbaterile europene pe tema politicii agricole comune. Este scandalos ca Romania contribuie la subventiile agricole europene mai mult decat primeste, iar banii care ajung la noi in tara sunt directionati, in majoritate, catre marile ferme intensive. Vedem in fiecare zi cum autoritatile, care ar trebui sa serveasca interesul nostru, al taranilor, dau dovada de incompetenta si coruptie. Miile de hectare de pamant nelucrat ilustreaza cum nu se poate mai bine politica agrara din Romania. Interesul pentru sat si tarani.

"Cel mai mare avantaj: nu mai esti singur"

- In Romania sunt peste 3 milioane de tarani. Ce urmariti prin promovarea gospodariei taranesti?

- Prin promovarea gospodariei taranesti dorim o intoarcere catre economia locala, care este mai stabila si care ofera mai multe beneficii, atat economice, cat si in privinta sanatatii consumatorilor. Este deja demonstrat ca agricultura ecologica si cea traditionala creeaza mai multe locuri de munca decat marile ferme industrializate, care sunt masiv mecanizate. In plus, avand o piata locala functionala, mai multi bani se intorc direct la producatori, pentru ca sunt eliminati acei intermediari care dezavantajeaza atat producatorii, cat si cumparatorii. Pentru noi, micii agricultori, este clar ca agricultura intensiva este un sector neprofitabil, pentru ca functioneaza aproape in intregime pe baza de subventii. In plus, produsele care provin din agricultura ecologica si cea traditionala sunt de o calitate superioara fata de ceea ce se gaseste in supermarketuri. Mancarea produsa de tarani in fermele mici, ecologice, este curata, sanatoasa, in vreme ce alimentele produse industrial sufera mari transformari in procesul tehnologic de procesare.

- Cine poate fi membru al asociatiei Eco Ruralis?

- Membru sustinator poate deveni orice persoana care este interesata de problemele micilor agricultori din Romania si care doreste sa contribuie la activitatile asociatiei. Insa numai taranii care practica agricultura ecologica sau traditionala pot fi membri cu drepturi depline, adica cu drept de decizie in telurile pe care ni le propunem. Suntem, cum s-ar zice, o asociatie de tarani pentru tarani. De obicei, cei care se inscriu in asociatie au o recomandare din partea unui membru. Daca nu ii cunoastem, ii vizitam cu ajutorul echipei noastre de la Cluj, care se ocupa de problemele administrative ale asociatiei. Cu ocazia asta, vedem daca taranii au gospodariile certificate ecologic sau daca folosesc bunele practici traditionale, care pentru noi valoreaza tot atat de mult ca si certificarea ecologica.

- Care sunt avantajele unui membru al Eco Ruralis?

- Cel dintai avantaj este ca nu mai esti singur. Noi, prin asociatie, oferim taranilor publicatii si materiale de informare si ii incurajam sa le impartaseasca tuturor consatenilor lor. Ii invitam sa ia parte la targuri si la schimburi de experienta cu alti tarani. De asemenea, le oferim consultanta juridica pentru problemele cu care se confrunta, fie ca au nevoie de informatii, fie ca le sunt incalcate drepturile.

O prioritate: traditiile

- Folositi tractoare sau cai lucratori la muncile agricole?

- In gospodaria noastra nu folosim tractor, pentru ca nu lucram asa de mult pamant. Asta nu inseamna ca in agricultura traditionala sau in cea certificata ecologic nu se pot folosi utilaje mecanizate. Intr-adevar, masinile usureaza munca taranilor, iar noi nu spunem ca taranul trebuie sa ramana la "sapa de lemn". Dar exista o limita in mecanizarea unei ferme. aranul are nevoie de pamant curat, natural, si trebuie sa se poarte cu grija, sa nu strice randuiala din natura. Daca pierzi contactul cu pamantul si cu animalele, nu mai poti fi numit taran. Membrii nostri pretuiesc foarte mult caii si plugul traditional, iar o parte dintre acestia nu vor sa renunte la cai, din convingere si din placerea de a lucra pamantul la fel ca stramosii lor. Pastrarea traditiilor e o prioritate pentru Eco Ruralis si nazuim sa o transmitem si tinerilor care raman in sat.

- Din cauza importurilor masive si haotice, Romania are probleme cu soiurile traditionale de cereale si legume. Aveti o solutie salvatoare?

- Avem in plan organizarea unui proiect prin care sa salvam cat se mai poate din soiurile traditionale de legume, cereale si pomi fructiferi de la noi. Asa cum bine se stie, semintele si soiurile traditionale sunt in pericol de a disparea pentru totdeauna. Tocmai pentru asta, este nevoie urgenta de a face ceva. Solutia la care ne-am gandit este sa cream o retea de tarani care sa asigure mentinerea soiurilor traditionale, prin cultivarea si distribuirea lor. Cred ca mai dificil va fi sa convingem autoritatile de necesitatea unor legi, pentru ca aceste seminte sa poata ajunge pe piata, asa incat si consumatorii sa beneficieze de ele. In momentul acesta, e practic ilegal sa comercializezi semintele tale traditionale, pentru ca nu sunt inregistrate intr-un catalog oficial al semintelor. Cel existent deja in tara noastra functioneaza dupa standarde pe care numai semintele moderne - hibride - le pot indeplini. E nedrept ca taranii sa fie obligati sa foloseasca numai pentru consum propriu semintele traditionale, pe care actuala legislatie le condamna la pierzanie. Avem nevoie de un catalog alternativ al semintelor, in care sa-si gaseasca locul si soiurile traditionale. Este o urgenta nationala.

- Cum va opuneti organismelor modificate genetic (OMG) care invadeaza Romania?

- Ii sfatuim pe toti membrii nostri, si nu numai, sa nu foloseasca seminte modificate genetic. Avem peste 3 milioane de hectare de porumb in Romania, care sunt in pericol sa fie contaminate cu porumbul modificat genetic. Lucrul asta ne ingrijoreaza foarte mult. "Eco Ruralis" incearca sa convinga autoritatile locale sa faca publica o declaratie prin care recunosc ca nu doresc cultivarea de plante modificate genetic in satele noastre, si sa ceara Guvernului interzicerea lor in Romania. Exista deja sate care au facut acest pas, atat la noi, cat si in intreaga Europa.

- Pana la urma, dupa toate cate s-au intamplat in lunile de criza economica, ce rol ar mai putea juca taranul in societatea romaneasca?

- In mod evident, taranul este o importanta solutie anti-criza. Sprijinirea taranului inseamna sa avem si o economie locala, si una nationala, mai puternice.

Ca sa va inscrieti in asociatia Eco Ruralis, scrieti la biroul din Cluj-Napoca, str. David Francisc nr. 10/5. Tel/Fax: 0264/59.92.04, e-mail: ecoruralis@gmail.com. Detalii pe www.ecoruralis.ro