Tia Serbanescu - Analiza politica a lunii SEPTEMBRIE

"Greva magistratilor a fost cel mai grav lucru care i s-a intamplat Romaniei in acest an"

"Democratia nu se masoara cantitativ, ci calitativ"

- Evenimentele politice ale ultimelor luni s-au invartit in jurul alegerilor prezidentiale; pana si criza economica a fost tratata electoral. In plina campanie - neoficiala - a venit si propunerea presedintelui Traian Basescu de organizare a unui referendum, in ziua alegerilor prezidentiale, pentru trecerea la parlament unicameral si reducerea numarului de parlamentari de la 470 la 300. Cata nevoie era de o astfel de reforma acum?

- Intai, trebuie sa fim de acord ca propunerea presedintelui este justificata, constitutionala si coerenta cu discursul sau din ultimii cinci ani, privind reformarea statului. Chiar acum o luna, in discursul-bilant al mandatului sau, pe care l-a tinut in fata Parlamentului, d-l Basescu a vorbit despre parlament unicameral, dar atunci nimeni nu a fost atent, nici presa, nici politicienii. De asemenea, propunerea sa este conforma cu recomandarile din raportul Comisiei prezidentiale pentru modificarea Constitutiei. Surpriza este ca a anuntat acest referendum in campanie electorala si ca l-a cuplat cu alegerile prezidentiale - un lucru neobisnuit, dar justificabil. Este un mod de a atrage electoratul la vot, pentru ca e o tema cu succes la public, avand in vedere imaginea proasta a Parlamentului si senzatia electoratului ca parlamentarii trebuie rariti, pentru ca nu fac treaba si cheltuie banii inutil. Pe de alta parte, faptul ca propunerea a venit din partea unuia dintre viitorii candidati la presedintie desigur ii va aduce acestuia voturi. Alegatorii vor fi mai degraba inclinati sa dea votul celui care incearca sa reformeze clasa politica si statul. D-l Traian Basescu s-a bazat pe doua lucruri cand a facut aceasta propunere. Primul, ca electoratul va agrea aceasta propunere si va veni mai motivat la vot. Al doilea: isi cunoaste foarte bine contracandidatii si stia ca dnii Geoana si Antonescu, principalii sai urmaritori in cursa electorala, vor respinge propunerea, asa cum fac cu tot ce vine de la Cotroceni, deci nu vor atenta la capitalul de voturi vizat de domnia sa in urma propunerii. Daca dnii Geoana si Antonescu ar fi sustinut ideea, ceva din beneficiul electoral adus de aceasta propunere le revenea si lor. Una peste alta, e clar ca e nevoie de modificarea Constitutiei si ca aceasta nu se va face fara asemenea mijloace de forta. Sa retinem si ca propunerea pentru referendum inseamna ca d-l Basescu va candida. N-ar fi facut-o, daca nu avea aceasta intentie.

"Avem un parlament supradimensionat fata de populatia tarii"

- D-l Traian Basescu a fost acuzat ca, prin renuntarea la o camera a Parlamentului si reducerea numarului de parlamentari, da o lovitura democratiei...

- Democratia nu se masoara cantitativ, ci calitativ. Putem fi democratici si in Parlament bicameral si in Parlament unicameral, si cu 500 de membri si cu 300 de membri, exact cum putem fi nedemocratici si abuzivi si in doua camere si cu 1000 de membri. Marea Adunare Nationala din vremea comunismului avea mii de membri si nu era deloc democratica. Nici argumentul d-lui Basescu precum ca se diminueaza coruptia daca sunt mai putini parlamentari nu e valabil neaparat. Nici coruptia nu se masoara cantitativ. Nu conteaza numarul celor din sistem, ci felul cum functioneaza Parlamentul si in ce sistem se integreaza, ca Parlamentul nu poate fi icoana intr-un sistem corupt. Tema Parlamentului unicameral va fi una electorala, vrand-nevrand, si prin ea poate releva luciditatea - sau lipsa de luciditate - a candidatilor. Avem, totusi, un Parlament supradimensionat fata de populatia tarii. In Germania sunt peste 60 de milioane de alegatori, si Parlamentul are 570 de parlamentari, iar noi, la 18 milioane de alegatori, avem 470 de parlamentari. Daca tot facem comparatie cu marile democratii, sa fim atenti si la reprezentativitate. Apoi, sunt state cu Parlament unicameral care ne pot da lectii de democratie, ca Suedia si Danemarca. De ce la noi nu ar functiona? Noi, pe masura ce avem o populatie mai redusa si mai imbatranita, crestem numeric aparatul de stat si este clar ca in ritmul asta nu vom mai putea sa-l finantam. Deci propunerea d-lui Basescu e de bun simt.

- O alta propunere, lansata de o Comisie prezidentiala, a inflamat opinia publica: legalizarea prostitutiei si a consumului de droguri usoare. De ce credeti ca presedintele Basescu si-a asumat o asemenea initiativa acum? Are si aceasta o incarcatura electorala?

- Are una mai degraba negativa - ceea ce ar trebui sa convinga ca d-l Basescu nu e un populist suta la suta si ca adopta, uneori, decizii politice care sunt impotriva curentului. Asa a facut, de exemplu, cand liberalii au cerut retragerea trupelor romanesti din Irak, iar presedintele s-a opus, desi stia ca majoritatea romanilor nu sunt de acord cu domnia sa. D-l Basescu a sustinut atunci ca trebuie sa ne indeplinim obligatiile luate fata de aliati. Nici legalizarea prostitutiei sau dezincriminarea consumului de droguri usoare nu sunt populare printre romani.Pe de alta parte, raportul Comisiei prezidentiale despre riscurile sociale si demografice ale Romaniei, un text de aproape 400 de pagini, este un document extrem de serios, fara nici un fel de implicare politica, si care prezinta o radiografie a societatii romanesti cu perspectivele ei deosebit de ingrijoratoare. Nu se poate sa nu iei masuri cand vezi un asemenea tablou. Analiza, facuta stiintific, arata ca in cateva decenii Romania va avea foarte putini oameni activi si o imensa masa de asistati social, pe care nu o va putea sustine financiar. Din aceste 400 de pagini, unde, repet, sunt tratate probleme extrem de grave, presa si politicienii au selectat doar doua chestiuni: prostitutia si consumul de droguri. Precum cititorii adolescenti, care retin doar pasajele in care se recunosc mai usor, alea de dragoste si alea cu batai. Prostitutia se practica oricum si era vorba de a oferi acelor femei un control medical periodic, pentru a le monitoriza starea de sanatate, ca sa nu se ruineze fizic si nici sa nu imbolnaveasca clientii; sa le scoata de sub teroarea proxenetilor si sa le asigure anumite drepturi sociale, o pensie pentru atunci cand nu mai pot practica aceasta meserie. Era o chestiune de umanitate, nu de imoralitate. Imoral este sa nu-ti pese. Dar noi ne repezim cu sfanta indignare. La fel ne indignam la dezincriminarea consumului de droguri usoare, fara sa ne gandim ca e mai bine sa-i oferi unui tanar care se drogheaza posibilitatea urmarii unui tratament, decat sa-l bagi la puscarie. Daca il inchizi, intra cu un viciu si iese cu trei. Il nenorocesti. Raportul recomanda ca acesti tineri sa nu fie condamnati penal, ci sa fie internati in clinici de dezintoxicare.

- Premierul Emil Boc l-a demis pe ministrul de Interne Dan Nica, motivand ca in ultimul an a scazut siguranta cetatenilor. Aceasta demitere vine dupa o lunga perioada in care mai multi ministri PSD au fost amenintati cu remanierea. Este inceputul sfarsitului pentru coalitia de guvernare PDL-PSD?

- Suntem in cronica unei morti anuntate de ambele partide de mult si de multe ori, dar si in plin absurd. E greu de inteles de ce trebuia remaniat d-l Nica tocmai inainte de alegeri. Ar fi fost mai normala o restructurare a guvernului, in care cateva ministere sunt de prisos si cativa ministri sunt analizabili. Schimbarea d-lui Nica, unilaterala si abrupta, trezeste suspiciuni. Pe de alta parte, de ce prezenta d-lui Nica in guvern este pentru PSD mai importanta decat detinerea portofoliului la Ministerul de Interne, unde isi putea desemna alt ministru? De ce pastrarea d-lui Nica in guvern e mai presus chiar de guvernare si de stabilitatea minima necesara campaniei electorale? Nici PDL, nici PSD nu joaca cinstit in aceasta piesa. Vor sa-si arunce reciproc raspunderea ruperii coalitiei, pentru a ascunde faptul ca fiecare din aceste partide vrea sa se pozitioneze mai bine in lupta pentru prezidentiale - din pricina carora au sacrificat, in mod iresponsabil, guvernarea, in plina criza economica.

"Candidatura lui Sorin Oprescu il dezavantajeaza, in primul rand, pe Mircea Geoana"

- Sa revenim la alegerile prezidentiale. La ora cand discutam, este aproape sigur ca va intra in cursa si d-l Sorin Oprescu, primarul general al Capitalei. Domnia sa este vazut ca singurul contracandidat cu sanse de victorie in fata d-lui Basescu. Ce va schimba candidatura sa in lupta politica?

- Nu e o surpriza, chiar daca vreo opt luni d-l Oprescu a negat cu indarjire ca ii va lasa balta pe bucuresteni. Dar faptul ca, dupa numai un an de zile de la investirea intr-o functie importanta, cum e cea de primar general, te grabesti sa o parasesti pentru alta mai mare, nu e un semn bun. Totusi, potrivit analizelor sociologice, nu exista nici o sansa ca bucurestenii sa scape de d-l Oprescu, sau, altfel spus, nu e nici un pericol ca d-l Oprescu sa ajunga la Cotroceni. Insa candidatura d-lui Oprescu il dezavantajeaza, in primul rand, pe Mircea Geoana, candidatul PSD. D-l Oprescu vine din aceeasi zona, lucreaza cu oameni care au fost in PSD, a ramas un om de stanga si, prin urmare, va lua cele mai multe voturi din acelasi bazin electoral. Si asa, d-l Geoana nu sta prea bine in sondaje, nereusind sa-si egaleze propriul partid. Candidatura d-lui Oprescu ii va reduce capitalul drastic.

- Schimb subiectul, dar ramanem in sfera politicii. Cripto-greva magistratilor, desi este motivata social, este si o actiune politica, avand in vedere ca vine din partea uneia dintre Puterile statului. Ce ar trebui sa intelegem din acest episod?

- De aproape o luna de zile, Justitia refuza sa-si indeplineasca indatoririle, abdicand practic de la folosirea propriei puteri in stat, timp in care cere drepturi egale cu celelalte Puteri, legislativa si executiva. Ceva mai absurd nu se poate imagina. Intre timp, toate cererile le-au fost indeplinite. Dupa modul in care au facut presiuni si au inventat tot felul de solicitari, magistratii mi-au lasat impresia ca urmaresc sa puna guvernul si tara in dificultate, sa ne arate ce forta sunt ei si sa nu mai indrazneasca nimeni sa se atinga de drepturile lor in veci. Salariile lor sunt mult mai mari decat ale presedintelui statului, decat ale sefilor celor doua camere ale Parlamentului si decat ale ministrilor. In plus, magistratii au inamovibilitate si nu raspund pentru greselile lor. Deci, despre ce egalitate vorbim? Aceasta cripto-greva a magistratilor ramane un exemplu alarmant, care ne avertizeaza pe toti ca nu putem fi siguri ca ne aflam, intr-adevar, pe drumul democratiei.Este extraordinar de grav ca magistratii unei tari, cei la care ne uitam ca la ultima speranta de a obtine dreptate pe pamant atunci cand avem nevoie, in mainile carora ne punem soarta la un moment dat, atunci cand avem de limpezit la tribunal o problema de viata si de moarte, sunt in stare sa lase totul balta, sa uite de indatoriri, doar pentru a-si rezolva interesele financiare personale si de breasla. Puteau sa-si spuna pasurile si sa-si ceara drepturile si facandu-si datoria, caci legea nu le permite sa faca greva. Greva lor este si neconstitutionala, si ilegala, si nedemocratica, si imorala, si neprofesionala. Justitia a dat un semnal extrem de prost, care arata ca, dupa 20 de ani de democratie, am schimbat mineriadele cu alte lovituri la adresa stabilitatii tarii, mai perfide si mai periculoase. Cate daune se vor fi inregistrat pentru ca o multime de litigii comerciale nu au fost rezolvate in instanta? Cati oameni au stat inchisi pe nedrept, pentru ca nu li s-a putut rejudeca cauza? Cine va plati pentru acestea? Cred ca greva magistratilor a fost cel mai grav lucru care i s-a intamplat Romaniei in acest an, chiar mai grav decat criza economica - la care ne asteptam, cu care ne-am obisnuit si careia incercam sa-i gasim leac. A fost o lovitura din interior, pe neasteptate, care a naucit statul cateva luni bune. Si vor ramane sechele.