Un somn bun nu este intotdeauna un lucru usor. Statisticile arata ca milioane de oameni stau treji in mijlocul noptii, calculand ingrijorati bugetul familiei, amintindu-si certurile si neintelegerile de peste zi, sau retraind stresul de la serviciu, pana cand nu le mai ramane nimic de facut decat sa se scoale si sa se uite la televizor. Dupa numarul mare de retete pentru somnifere si dupa numarul mare de pastile de dormit vandute in farmacii, insomnia poate fi considerata cea mai raspandita problema de sanatate a secolului. Numai in SUA se platesc peste 100 miliarde de dolari anual pentru tratamentul si cheltuielile colaterale legate de patologia somnului. Aproape oricine a trait ocazional o noapte de insomnie, unul din 3 adulti are periodic dificultati in a adormi, iar una din 4 persoane peste 60 de ani are chiar in fiecare noapte serioase probleme cu somnul. La noi, din nefericire, mai mult de jumatate din cei afectati nu urmeaza nici un tratament, ceea ce poate sa aiba consecinte foarte grave asupra calitatii vietii, a deciziilor luate in cursul zilei, si este cauza unor evenimente tragice (incluzand accidente letale datorate somnolentei).
Stadiile si caracteristicile unui somn bun
Somnul este un fenomen reversibil de suprimare temporara a sensibilitatii, prin care organismul se odihneste profund, metabolismul este incetinit, iar mintea devine inconstienta fata de lumea exterioara, pentru refacerea rezervelor energetice necesare centrilor vitali ai organismului.
Somnul se investigheaza cu ajutorul polisomnografului, care masoara simultan activitatea cerebrala (E.E.G.), miscarile oculare si tonusul muscular. Exista 4 stari de constiinta distincte: 1. Somnul profund (delta) cand organismul se reface cel mai bine, 2. Starea de vis - somn REM, 3. Somnul usor sau superficial, care acopera cea mai mare parte a noptii, 4. Starea de veghe. O persoana sanatoasa are nevoie de 15 - 20 de minute pentru a adormi, iar un somn de calitate pare sa vina de la sine, fara efort. Daca ne trezim uneori in toiul noptii, adormim la loc imediat, iar dimineata ne trezim natural, cu o senzatie de putere si vitalitate care persista pe tot parcursul zilei. Cea mai mare parte a proceselor de vindecare si refacere au loc in timpul perioadelor de odihna nocturna.
Insa foarte multi oameni adorm greu, altii se trezesc noaptea foarte des sau le este greu sa adoarma la loc, iar altii se trezesc la primele ore ale diminetii, la ora 3 sau 4, si nu mai pot adormi la loc. Insomnia apare si in numeroase afectiuni organice ca: ischemia cardiaca, astmul bronsic, bronsita cronica, refluxul gastro-esofagian sau ulcer, obezitate, tulburari metabolice, abuzul de substante, inclusiv hipnotice si alcool.
Cauzele profunde ale insomniei
Introducerea timpului standardizat (ceasul desteptator) si a luminii electrice (becul) sunt cele doua cauze profunde ale insomniei, pentru aproape un miliard din locuitorii planetei care, statistic, nu au un somn fiziologic. De-a lungul istoriei, activitatile noastre erau masurate dupa rasaritul si apusul soarelui. Organismul este programat sa functioneze dupa caracterul ciclic al proceselor naturale: primavara ne putem indragosti, iar iarna ne simtim deprimati. Un agricultor muncea pe camp toata ziua, iar noptile si le petrecea, de obicei, in casa, si astfel somnul era de calitate. Azi, majoritatea oamenilor s-au mutat in blocuri de beton si sticla, iar cand se lasa seara, aprindem lumina si continuam sa lucram. Vietile noastre nu mai sunt in echilibru cu ciclurile circadiene, ne trezim si ne culcam dupa ceas, si nu dupa soare.
Preocuparea pentru studiul somnului si al viselor dateaza de secole, insa implicatiile acestui "fenomen de masa" au fost studiate foarte putin pana acum. Cei afectati cauta cu disperare ajutorul, iar la noi in tara se lovesc si de indiferenta autoritatilor, care considera ca "nu a murit nimeni din cauza somnului", in spitalele de la noi neexistand nici macar un singur salon pentru investigarea, evaluarea si tratamentul insomniilor. Prin gravitatea si durata ei, insomnia este o amenintare nu numai pentru sanatatea individului, ci si pentru integrarea sa sociala.
Igiena somnului
Iata in continuare 10 masuri simple de igiena a somnului, dupa celebrul tratat Kaplan de psihiatrie, pe care le putem aplica singuri acasa:
1. Treziti-va la aceeasi ora in fiecare zi.
2. Limitati timpul zilnic de sedere in pat la durata obisnuita de dinaintea aparitiei tulburarii de somn.
4. Evitarea somnului in timpul zilei (cu exceptia cazului in care acesta induce un somn nocturn mai bun).
5. Crearea unei forme fizice bune, printr-un program gradat de exercitii fizice viguroase in cursul diminetii.
6. Evitarea stimularii psihice in cursul serii, inlocuitul privitului la televizor cu ascultarea radioului sau cu o lectura relaxanta.
7. Inainte de culcare, se vor incerca bai fierbinti, timp de 20 de minute, pentru ridicarea temperaturii corpului.
8. Mese la ore regulate in fiecare zi, evitarea meselor abundente in apropierea orei de culcare.
9. Practicarea seara, ca o rutina, a unor metode de relaxare, cum ar fi relaxarea musculara progresiva sau meditatia yoga.
10. Mentinerea unor conditii confortabile de somn.
Fitoterapie
O serie de plante au efect sedativ, armonizeaza functiile organismului, relaxeaza si sunt foarte eficiente pentru inducerea somnului. Iata cateva dintre cele mai cunoscute si mai usor de procurat.
* Paducelul (Crataegus Oxyacanta) - florile si fructele sale sunt un elixir pentru afectiunile cardiace, elimina aritmiile, starile de iritabilitate la femei si ajuta la combaterea insomniilor.
* Valeriana (Valeriana Officinalis) este un sedativ mai puternic decat sunatoarea si un somnifer mai bland decat macul. Contine oxidaze, flavonoide, antibiotice, ulei eteric. Are efect anxiolitic (inlatura excesele de teama), scade febra si este eficienta si in crizele de epilepsie.
* Sunatoarea (Hypericum Perforatum) contine flavone, rutina si acid valerianic, cu efecte antiinflamatoare, antispastice si antidepresive. Scade tensiunea arteriala si secretia biliara pe timpul noptii si se recomanda in distoniile neurovegetative.
* Macul (Papaver Somniferum) - cultivat in antichitate in China, India si Sudul Europei, este mentionat in scrierile lui Homer, Hipocrate si Pliniu cel Batran. Semintele si uleiul de mac se folosesc pe scara larga in alimentatie, cofetarie, brutarie si patiserie. Contine codeina, papaverina si alcaloizi de tip morfinian cu efect analgezic si calmant. Este foarte eficient in tratarea insomniei, a starilor depresive si a melancoliei.
* Levantica (Lavandula Angustifolia) - de origine mediteraneana, creste spontan pe crestele insorite ale muntilor Alpi din sudul Frantei. Trateaza tusea convulsiva, febra, migrena, nevrozele, iritabilitatea. Calmeaza dupa surmenaj si reconforteaza organismul.
* Conurile de hamei (Humulus Lupulus) - lastarii fragezi sunt folositi la ciorbe si salate. Dupa mac, este considerat cel mai bun somnifer. Calmeaza excitatia sexuala, anafrodisiac la barbati - elimina polutiile nocturne. Stimuleaza pofta de mancare, contine estrogeni si acid linoleic si astfel combate acneea.
* Teiul (Tilia sp) - florile de tei sunt prin excelenta calmante, emoliente, fiind foarte indicate in cefalee, insomnie si depresie. Calmeaza copiii nervosi, cu insomnie.
* Roinita ( Melissa Officinalis) - in Evul Mediu, Paracelsius (1541) aprecia ca e cea mai buna planta pentru tratamentul bolilor de inima (angina pectorala). Elimina migrenele, ametelile si durerile de dinti.
* Talpa-gastei (Leonurus cardiaca) este un adevarat miracol in terapia bolilor nervoase si psihice, intrecand de multe ori ca eficienta plante ca sunatoarea si valeriana, care sunt mai la moda.
Aceste plante medicinale se pot folosi sub forma de ceaiuri, macerat la rece, tincturi, dar cel mai eficient sub forma de pulbere, grupate cate 2-3 dupa afinitati sau la indicatiile medicului. Se administreaza in dozele recomandate pe prospect, cu 2-3 ore inainte de culcare, iar in cazurile mai severe, se vor lua chiar si in timpul zilei, regulat, mai multe luni la rand.
La magazinele naturiste se gasesc in diverse preparate: * Somn linistit ("Fares"): paducel, tei, musetel, lavanda, sulfina, soc si maghiran (pliculete de ceai). * Emocalm ("Dacia Plant"): sunatoare, levantica, roinita, valeriana (comprimate). * Benosen ("Wallmark"): extract de conuri de hamei (comprimate). * Sedivitax (Italia): passiflora, valeriana, roinita si seminte de mac californian (tablete). * Ceai sedativ (Plafar): tei, talpa-gastei, valeriana, sovarf, conuri de hamei (amestec de plante). * Calmoplant ("Plantavorel"): talpa-gastei, hamei, tei, roinita, paducel (comprimate). * Migrenprotect ("Steaua Divina"): levantica, coada-soricelului, sunatoare, paducel, unguras, vasc (tablete).
Prezentare de caz
Se pot spune inca multe despre tratamentul insomniilor, dar poate cel mai bun exemplu este prezentarea unui caz reusit: "Numele meu este Alis Ionescu, si pana nu demult m-am confruntat si eu cu grave tulburari de somn. Motivele care au generat acest lucru au fost multiple: griji, complexe de tot felul, activitate prelungita, fara perioade de relaxare etc. Ajunsesem sa dorm 1-2 ore pe noapte, ma trezeam, incepeam sa-mi fac tot felul de griji, apoi "fortam" somnul sa vina, dar acesta nu mai aparea pana dimineata, cand trebuia sa incep "plina de energie" o noua zi! Dupa vreo 2 saptamani, noaptea ma trezeam cu atacuri de panica, palpitatii, ganduri pesimiste, iar ziua era un chin ingrozitor. La sfatul medicului specialist, am urmat un tratament medicamentos cu un antidepresiv si un hipnotic, 7 luni. In prima saptamana de tratament, efectul acestora se producea imediat, adormeam pe loc, in medie 7 ore pe noapte, insa pe parcursul zilei, ma simteam apatica si incoerenta in gandire, iar un gust ciudat, metalic, imi persista in gura, indiferent de ce luam ca sa dispara. Dupa 1-2 saptamani, efectul medicamentelor s-a micsorat, a disparut, iar patul a redevenit "cel mai mare dusman al meu". Stateam culcata, asteptand sa vina somnul, si nici nu puteam renunta la tratamentul medicamentos, deoarece intreruperea brusca a acestuia implica riscuri foarte mari. Atunci am inceput, in paralel, un tratament cu plante, cumparate de la Plafar. Efectul lor s-a lasat un pic asteptat (cam 2 saptamani), insa am avut rabdare si am constatat ca seara, la o ora dupa ce le luam, adormeam cu foarte mare usurinta. Mentionez ca incep sa beau ceaiurile dupa-amiaza, cand ma intorc acasa de la serviciu. Ultimul ceai il iau inainte de culcare. Acum dorm... in sfarsit (7-9 ore pe noapte), dar respect o veritabila igiena a somnului: plante luate foarte strict, ore fixe de culcare si sculare, program redus de televizor, chiar deloc inainte de culcare, evitarea discutiilor contradictorii seara.
Le doresc tuturor celor care sunt afectati de insomnie multa incredere si rabdare pentru a beneficia si ei de puterea tainica, regeneratoare a plantelor de leac." (e-mail: ieduta21@yahoo.com)
Daca nu aveti un cont, va puteti inregistra 
