MUNTII APUSENI - Valea Ariesului

Motii, campioni la turismul rural * Oferta lor: arhaism si civilizatie

De la Albac pana la Scarisoara si Garda de Sus, cale de 20 de kilometri, printr-o trecatoare mirifica ce strabate Muntii Apuseni, satele motesti sunt "turistice" de la Dumnezeu, si doar putin le-a trebuit localnicilor ca sa completeze cu "accente" moderne ceea ce era deja zidit de Cel de Sus. Cu primari destepti si intreprinzatori, satenii au inteles ca modul lor de viata, traditiile, portul si mancarea, asa cum se tin la munte, se pot vinde pe bani buni. In cativa ani, motii amenintati sa "curga de vale" catre orase, din cauza saraciei, s-au transformat in mici investitori. Turismul de tip ecologic, nonconformist si apropiat de natura i-a fortat pe motii Ariesului sa "arda" etape, si sa se alinieze la Europa.

"Steaua Ariesului" straluceste in toate anotimpurile

Ion Popa este pionierul Tarii Motilor in materie de turism rural. Ca unul dintre fondatorii ANTREC, a fost primul care si-a inceput activitatea, in 1996, cu o modesta cabana numita "Ancuta". A dezvoltat apoi hotelul "Perla Ariesului", potrivit pentru tabere scolare. Din 15 iunie pana la 1 septembrie, in serii de cate sapte zile, elevii ocupa tot spatiul, la numai 75 de lei/zi casa si trei mese. In cele din urma, dupa accesarea unor fonduri europene, de peste 100.000 de euro, a facut pasul decisiv spre agro-turismul cu pretentii, construind "Steaua Ariesului" - o pensiune de lux, de cinci margarete, la care deocamdata nu vin turisti, ci doar prieteni "voluntari" supusi la teste de calitate: sunt meritate gradele cu flori albe ale pensiunii, sau nu? Pentru ca raspunsul sa fie afirmativ, la capitolul alimentatie, gazda colaboreaza doar cu cativa sateni de incredere, verificati de veterinari. De la familia Plesa cumpara laptele si untul; de la familia Dancu primeste carnea de porc, de berbecut, de gaina si curca. De la ai lui Bota ia branza si casul. In ce priveste peisajele, rar gasesti atatea motive de drumetie ca pe Valea Ariesului: paduri nesfarsite, pesteri, ghetari eterni (Scarisoara), manastiri, rezervatii unicat de lilieci si de melci, izbucuri (un fel de arteziene naturale) si cascade, case memoriale, dar mai cu seama munceluri, pline de narcise si de case motesti, cocotate pana sub cer. Plus galeriile romane si monumentele naturale din Rosia Montana, un paradis amenintat, din pacate, cu disparitia. Si de n-ar fi toate acestea, simpla oprire in natura, pe carari de munte si printre capite fara numar, prin livezi si poieni aprinse de flori salbatice, iti aduce liniste si multumire in suflet, iti sterge dogoarea orasului de pe frunte si-ti limpezeste gandurile. Intrebati de "gospodarul Popicu" si de mana lui dreapta, "doamna Viorica", la tel. 0258/ 77.72.04; 0744/19.71.24 sau dati un clic pe www.perlaariesului.ro

La pensiunea "Danciu", aproape de Fagul Imparatului

Daca vreti sa fiti cat mai aproape de "Fagul Imparatului", un monument legendar, care nu se stie cum ramane verde si iarna, la umbra caruia se spune ca au tainuit insusi imparatul Franz Josef si Avram Iancu, popositi in Garda de Sus, la pensiunea de trei margarete "Danciu".Dupa ce va instalati in camerele spatioase, inchiriate cu numai 60-80 de lei, in functie de sezon, gustati la iuteala din placintele cu afine, coapte pe lespede, ale mamei Tanti, bucatareasa, si cereti lista cu trasee de vizitat. Veti avea de mers, nu gluma, asa ca hotarati-va: stati la "baza", intr-o dulce leneveala, condimentata cu mancare traditionala verificat ecologica si udata cu afinata si merisorata din fructe culese din poienile Mununei si Fericetului, sau o porniti pe creste, in drumetiile cele mai nelinistite? Piatra de incercare, sugerata de turistii germani - abonati la frumusetile Apusenilor - este "ora de liniste totala", cand grupuri intregi se intind pe iarba, in cate-o poienita din dealul Lamsoii, si asculta, hipnotizati, glasul pasarilor. Apoi, aveti de vazut neaparat Casa de piatra, Pestera Scarisoara, Huda lui Papara, Dealul cu melci, Poarta lui Ionele, Izbucul Tauzului si Platoul Lumea Pierduta. Ion Danciu, inginer silvic si patronul pensiunii care-i poarta numele, a intuit ca sta pe o comoara si este cel dintai care s-a gandit sa ridice fata comunei cu o atractie pentru turisti. Cand a construit, din lemn masiv si in stilul local de arhitectura, pensiunea si micul restaurant "Danciu", a aflat ca mancarea este piatra de incercare in fata oaspetilor. Si, in clipa aceea, a hotarat ca tot ce mananca el este bun si pentru musafirii sai. De la cartofi la ardei iuti; de la ouale, carnea si laptele de toate zilele, la horinca fabricata in spatele casei; de la branza framantata, pusa in putini pe frunza de urzica si ramuri de molid, sus, la stana, pe dealul Deve, pana la carnea din propria ferma - oferta lui Danciu este atat de tentanta, incat e greu sa-i rezisti. Luat "holistic", cum spune el in gluma, adica in toate componentele lui, un sejur la pensiunea lui Danciu iti ramane in memorie pe viata. Mai multe informatii pe www.pensiunisihoteluri.ro Sunati la 0763/61.57.79, 0763/13.13.29 sau scrieti la e-mail: alinaidanciu@ yahoo.com

Pensiunea Traian Dig

Daca doriti un gratar pe malul Ariesului, sub cetina unei padurici de molid, si un pescuit de pastrav si lipan (cu conditia sa aveti permis de pescuit), opriti-va la pensiunea eleganta a unui ecologist convins, precum d-l Traian Dig, situata spre iesirea din Garda de Sus.Inregistrata cu trei margarete adevarate si construita din lemn si piatra, cladirea aminteste de gospodariile traditionale romanesti din Ardeal, cu o curte larga, in forma de U, si cu acoperis de tigla. Vederea inspre luncile Pitarastilor se ingemaneaza cu perspectiva asupra muntelui Bendei si asupra dealului Pitarii - nume ce vorbesc de stramosii familiei Dig. De aici se deschide un traseu formidabil, pana spre Casa de Piatra si Cheile Ordancusii, pe care pasc turme razlete de mioare si vacute baltate, precum le e rasa. Daca va opriti la domnul Dig, rugati-l sa va gateasca snitel de manzat natur si friptura asortata, cu multe legume, sau o friptura de manzat cu maghiran si busuioc, coapta pe soba, timp de opt (!) ore. O masa completa, cu desertul casei (placinte cu branza de burduf si afine) nu te costa mai mult de 20 de lei, in timp ce pretul unei camere nu depaseste 70 de lei, fara mic dejun. Puteti face rezervari la tel: 0258/ 77.81.27; 0788/66.57.21, e-mail: pensiuneadig @yahoo.com// www.ruraltourism.ro/dig

O pensiune-muzeu: "ONELIA"

Varful bunului gust de pe Aries este pensiunea "Onelia", recent data in folosinta.Amfitrionii sunt Cornelia si Iosif Onita. Situata la marginea satului, casa se incadreaza perfect intre versantii abrupti, care inchid valea ca un cleste. Decoratiunile interioare sunt spectaculoase, incepand de la scaunul de bar, adus din Elvetia, pana la scrinul imperial din lemn de trandafir, demn de orice muzeu din Europa, cumparat la o licitatie in Rimini, Italia. Mesele si scaunele restaurantului sunt achizitionate din Franta, cuptorul de paine (pensiunea are reteta ei speciala de paine integrala), masinile de gatit si instalatiile sanitare sunt, de asemenea, aduse de undeva, din Europa. Pardoselile din roca vulcanica roscata si perdelele asortate sunt, la randul lor, achizitionate din India, iar plantele exotice au, fiecare, povestea ei. Aproape ca nu te mai intereseaza cate camere are aceasta pensiune (11), parca nici nu vrei sa stii cat costa (camera dubla nu e mai mult de 80 de lei!), ce meniu pregatesc cele cinci bucatarese, printre care se numara si patroana (o masa completa nu costa mai mult de 12 lei!). Bunul gust, deschiderea generoasa a spatiului in holul central, ca si camerele, impecabile in privinta mobilierului, decoratiunilor, lenjeriei si bailor; balustrada scarilor principale, din fier forjat lustruit chiar de mana doamnei Onita; stalpii placati cu travertin de la intrare - toate te invaluie cu blandete rafinata, cu ospitalitate aristocratica. Pentru a va convinge, sunati la tel. 0788/41.54.68, 0258.77.80.11. sau dati un clic pe www.onelia.ro

ROSIA MONTANA: primele pensiuni va asteapta

Condamnata la moarte de compania canadiana "Gold Corporation", cea mai veche asezare moteasca da semne de... viata

Optzeci la suta dintre turistii romani si straini care se cazeaza la pensiunile agro-turistice din Albac doresc sa viziteze si Rosia Montana. Acelasi fenomen se inregistreaza si la Garda de Sus sau la Arieseni, adevarata perla a turismului montan din Apuseni. S-ar putea spune chiar ca majoritatea turistilor care poposesc pe malurile Ariesului aleg Tara Motilor tocmai pentru a vizita celebrele galerii romane din Rosia, cele mai frumoase din Europa. De ce nu merg vizitatorii direct acolo? De ce nu se cazeaza in superbele case vechi, monumente de arhitectura, pline de nostalgia unor vremuri de bogatie apusa? Raspunsul e simplu. Pentru ca nu au unde sta. Majoritatea caselor din Rosia au fost cumparate de compania Gold Corporation, stau crapate si goale, insemnate pe ziduri cu sigla companiei, ca evreii din cel de al doilea razboi mondial. De 12 ani, Rosia e tinuta in carantina, izolata si umilita, in vreme ce Albacul, Garda de Sus, Ariesenii si multe alte localitati motesti au cunoscut o dezvoltare exploziva a agro-turismului. Aflata intr-o subordonare umilitoare fata de compania miniera Gold Corporation, primaria Rosiei a refuzat si refuza sa acorde autorizatii de constructie. Dar viata e mai tare ca moartea, si chiar si asa, transformata in lagar de concentrare, Rosia Montana se straduieste sa intre in plutonul satelor dimprejur, salvate de saracie prin turism rural si ecologic. Taria rosienilor care refuza stramutarea a invins lacomia internationala si coruptia nationala si locala. Sacii de bani, revarsati ca in filmele cu mafioti, au patruns in ministere si primarii, in agentii de publicitate si in casele celor slabi de inger, dar n-au putut sa-i clinteasca pe "rezistenti", cum li se spune in diverse ocazii, localnicilor tari si neinfricati din Asociatia "Alburnus Maior". Jinduind dupa normalitate, rosienii - singurii cetateni europeni care traiesc de peste un deceniu intr-un regim de ocupatie ("ocupati" atat de straini, cat si de propriile autoritati), lupta cu incredibila interdictie de-a construi, unica in toata Romania.

La "Tarina", printre flori si mesteceni

Eugen David este un fermier tanar, din satul Tarina, apartinator de Rosia Montana. Are multe vaci, livezi si fanete. Conduce Asociatia "Alburnus Maior", cunoscuta in toata lumea. Bataliile lui cu Gold Corporation, pe la televiziuni, in anii trecuti, au devenit istorie.Cum asupra comunei s-a lasat pentru un timp linistea, dupa stoparea proiectului de catre fostul ministru al Mediului, Korodi Attila, Eugen a decis ca e momentul sa faca ceva pentru sine si pentru comunitate. Neavand nevoie de autorizatie de constructie (avea deja una, obtinuta inainte de vanzarea comunei catre straini), si-a modernizat propria casa, dotand-o cu toate cele necesare unui agro-turism de doua margarete (bai, bucatarie moderna, incalzire centrala cu lemne, 5 camere largi, cu 14 locuri). Aflata in curs de autorizare, pensiunea lui David, propusa a se numi "Tarina", de la numele satului, este situata la altitudinea de 800 de metri, pe un deal napadit de flori de camp, de mesteceni (semn ca dedesubt se afla aur) si pomi fructiferi. Inca neintrata in circuitul comercial, pensiunea este doar un paradis pentru prieteni, care ametesc de mirosul florilor, de glasul pasarilor. Daca urci sa-i faci o vizita lui David, sa fii pregatit pentru o intalnire cu un rosian vesel si gospodar, care roboteste cat e ziua de lunga la ferma, cu vacile si viteii lui, sau pe dealuri, la fan si cules de fructe. Daca ajungi dimineata devreme, poti asista la mulsul vacilor si poti bea lapte adevarat, cu smantana galbena, de un deget de groasa.In imensa curte a casei, au fost amplasate noua sculpturi din marmura, cu ocazia simpozionului de arta plastica organizat de Stefana Bianu din Paris, in vara anului 2007. Sus, in Tarina Rosiei Montane, artisti din Romania, Japonia, Argentina, Franta, Egipt, Canada si Olanda au daruit pe vecie eroicei comune semnul pretuirii lor artistice. Cum primaria a refuzat sa le puna la dispozitie terenul necesar, artistii au fost bucurosi sa lucreze pe langa casa lui David. In fine, ca o pata de culoare, pe langa vizitarea tuturor monumentelor Rosiei, vizitatorii pot calari superba iapa Dela, din rasa Semigreul romanesc, un cal destept, care cunoaste toate potecile si se multumeste cu cateva felii de paine in schimbul a trei-patru ore de hoinareala. Pe langa bucuria de a trai intr-un rai national, la fel de vechi ca istoria, prezenta noastra in pensiunile, cat de modeste, ale Rosiei ar fi si un semn de sustinere pentru cauza romaneasca a zonei, pentru temeinicii moti care nu vor sa plece de-acolo. Turism... patriotic. Nu exista. Il inventam noi. Daca doriti sa vorbiti cu Eugen David, sunati la 0740/28.03.09 sau scrieti la e-mail: alburnusmaior@ngo.ro

"La Gruber", o pensiune pentru tineri

Putin mai jos de centrul Rosiei, o placa te avertizeaza: "Cazare La Gruber". Un "hostel" (hotel pentru tineri) inspirat din traditia europeana, cu paturi suprapuse, baie si bucatarie, amenajat in casa parinteasca, modernizata la interior si doar renovata la exterior, care pastreaza atmosfera "de la mama de acasa" si care poate primi pana la 8 oaspeti.Tanarul Andrei Gruber poarta un nume vestit in Rosia Montana, familia aceasta de germani capatandu-si in timp o respectabilitate de invidiat. Oameni bogati, detinatori de multe cuxe (actiuni de mina), Gruberii au dus candva faima comunei lor in Europa. (O singura "paranteza" intalnim in acest nobil parcurs familial: Gheorghe Gruber, ruda indepartata a lui Andrei, omul care i-a impartasit lui Frank Timis tainele zacamantului aurifer din localitate, primind apoi, drept rasplata, functia de director al companiei Gold Corporation. Si astazi slujeste cu credinta compania canadiana, militand, in mod aberant, pentru proiectul care va distruge ceea ce familia sa a reusit sa intemeieze.) Pe Andrei nu-l intereseaza insa mineritul. Este prea indragostit de frumusetea comunei, asa cum arata astazi, de monumentele sale uluitoare. Chiar la ceasul vizitei noastre, pe inserat, in spatele pensiunii pasteau, linistite, doua caprioare. Andrei este visator, prietenos, in contact permanent prin internet cu prieteni din toata lumea, care au locuit in mica sa pensiune, inscrisa deja in lantul international "Hostel World". In conditii normale, in Rosia Montana am fi intalnit astazi zeci de... Eugen David si Andrei Gruber, dar in situatia dramatica, creata de cautatorii de aur, cazul lor este, deocamdata, deschizator de drum. Nu intamplator, si altii dintre cei ramasi sa-si apere proprietatile se gandesc sa le urmeze exemplul. Cei interesati pot accesa mai multe informatii pe www.lagruber.rosiamontana.ro, pot scrie la e-mail: lagruberrosiamontana @gmail.com sau suna la 0744/36.32.10, 0741/47.34.14.

Fotografii de ANDREI CHERAN