Asa cum era de asteptat, politicienii au uitat cu totul de aceste angajamente, chiar din prima zi a instalarii in fotoliile din primarii. Zilele trecute, la intrarea in Cismigiu, Consiliul Cetatenilor (ConsiliulCetatenilor@yahoogroups. com) a organizat, sub platforma "Impreuna pentru un oras mai bun", o intalnire a primarului general, a primarilor de sector si a consilierilor generali, cu membrii ONG-urilor in fata carora au semnat si au facut promisiuni. Nu-mi imaginam ca respectivii vor veni cu totii, dar nici nu mi-as fi inchipuit ca nesimtirea si aroganta merg pana acolo, incat nici unul dintre politicienii invitati sa nu fie prezent! De fapt, daca tinem seama ca nu si-au tinut nici una dintre promisiunile facute, intr-un fel ii si intelegem. Reluam, pe scurt, principalele puncte ale "Pactului pentru Bucuresti", de care se tem atat de mult chiar cei care l-au semnat.
Nu poti lua soarele vecinilor, cu blocul tau de otel si sticla
Intre cerintele impuse de cetateni, figureaza, cum era de asteptat, coerenta urbanistica. Aceasta a fost distrusa de cele peste o mie de planuri de urbanism zonal (PUZ), aprobate in ultimii ani, la presiunea intereselor private. "Se va stopa", cere Pactul bucurestenilor, "aceasta practica scandaloasa, unica in Europa, a urbanismului privat contra cost". S-a stopat? ii intreaba bucurestenii pe diriguitorii urbei. Evident ca nu, de vreme ce Consiliul General si Primarul General tocmai au aprobat zeci de turnuri de sticla, ce vor fi plantate in centrul vechi al Capitalei. In aceste conditii, cum se poate vorbi de o Strategie de Dezvoltare Locala? De ce sunt concesionate sau vandute terenurile armatei din Bucuresti, cand ele ar putea servi Primariei pentru scopuri sociale si urbanistice? Pactul cetatenilor prevede multe alte directive greu de digerat de mafia imobiliara si de functionarii primariilor, obisnuiti cu spagile. Spre exemplu, se cere ca orice nou proiect urbanistic sa nu poata demara, daca nu a avut loc o consultare cu publicul interesat. Nu poti construi cum te taie capul, fara sa-i intrebi si pe vecini daca sunt de acord cu un bloc de zece etaje alaturi de casele lor. Nu poti lua soarele vecinilor, cu blocul tau de otel si sticla. Organizatiile bucurestene cer primariilor de sector sa nu mai aiba nici o atributie in acordarea de permisiuni de constructie. Aceste primarii sa nu mai acorde suplimente de utilizare a terenurilor, sa nu mai foloseasca artificii precum: etaje tehnice, care sunt de fapt etaje pentru locuit; inaltime exprimata numai in nivele, nu si in metri; mansarde cu mai multe etaje (!?) etc. Cele 36 de ONG-uri au mai cerut edililor urmatoarele: nu se va mai schimba destinatia spatiilor verzi; nu se vor vinde terenurile scolilor si liceelor; nu se vor vinde sau desfiinta bazele sportive; vor fi sprijiniti financiar, in vederea renovarii, proprietarii caselor de patrimoniu; va fi adoptat un nou Plan de Urbanism General etc.
Primaria Generala - o "printesa" care asteapta propuneri de la petitori...
Un capitol special este acordat patrimoniului istoric, tinand seama ca protectia monumentelor istorice si a zonelor urbane cu valoare de patrimoniu este ca si inexistenta. In acest sens, ONG-urile cer autoritatilor locale urmatoarele: pe perioada 2008-2012, nu se vor aproba planuri urbanistice zonale, de modificare a planului de urbanism general; se vor interzice demolarile in zonele centrale, pana la inventarierea cladirilor de valoare, care sunt sau nu monumente istorice; se va institui un sistem de amenzi drastice celor care degradeaza sau permit degradarea cladirilor de patrimoniu etc. ONG-urile au elaborat si au depus nominal, la Consiliul General, nu mai putin de 40 de proiecte de hotarare care, daca ar fi adoptate, ar schimba fata Bucurestiului. Ele pot fi citite pe site-ul www.bucurestiul meu.ro, unde fiecare bucurestean este asteptat sa ceara Primariei Generale sa-si asume rolul de coordonator al dezvoltarii, sa renunte la rolul pasiv - de "primire" a unor idei de la investitori. Sa-si respecte rolul de aparator al interesului general, pentru ca s-a transformat, spune Pactul pentru Bucuresti, "intr-un fel de printesa care asteapta propuneri de la petitori...".