Stimata redactie,
Ma numesc Maria si sunt profesoara. In numele adevarului si al dreptatii, vreau sa relatez cateva evenimente din viata mea, legate de ceea ce inseamna puterea rugaciunii. Iata faptele: in urma cu 9 ani, am suferit o operatie, iar rezultatul biopsiei a aratat ca fusesem la un pas de cancer. M-am speriat tare, pentru ca aveam trei copii de crescut si eram singura. Gandurile negre m-au cuprins si am facut o depresie foarte rezistenta la tratament. Am stat internata prin spitale de psihiatrie (la Campulung Moldovenesc, la Suceava si la Iasi) un an si jumatate. Ajunsesem dependenta de medicamente. Dar nici acestea nu-mi alinau suferinta si nu-mi potoleau nelinistea. Nu-mi gaseam nicaieri locul. Nimeni nu ma putea ajuta: nici familia, nici putinii prieteni, nici medicii. In aceste conditii, am ajuns la biserica Calugareni din Moldova. O prietena m-a insotit pana acolo si a ramas un timp cu mine. Parintele Horga Daniel ne-a primit cu blandete, mi-a oferit cazare si masa gratuite si m-a indemnat sa stau la rugaciune. Asa ii primea si ii sfatuia pe toti bolnavii si strainii care apelau la ajutorul Sfintiei Sale. Si veneau suferinzi din toate colturile tarii: oameni simpli, dar si medici, profesori, ingineri, ofiteri. Si multi plecau vindecati.
In anul 1997, am ramas la Calugareni trei luni incheiate, timp in care am participat la slujbe, m-am rugat eu insami si am postit dupa putere. Chinurile prin care am trecut pentru a invinge dependenta de medicamente greu pot fi descrise. Apoi m-am intors acasa. Eram foarte slaba si inca neajutorata. Dar intr-o luna de zile s-a produs un miracol. Am revenit la viata si am capatat o energie deosebita. Tot ceea ce faceam imi reusea, multe lucruri pe care le gandeam se realizau. Eram uimita ca ma pot bucura din nou de frumusetea vietii.
Insa aceasta fericire a fost de scurta durata. La inceputul anului 1998, a fost nevoie sa suport o alta interventie chirurgicala, si diagnosticul de data aceasta a fost catastrofal: papilom malignizat cu evolutie spino-celulara, deci forma cea mai agresiva de cancer. Dar nu m-am mai prabusit ca prima data. Am revenit la parintele Daniel, am mai stat la rugaciune, dar fara sa raman mult timp la Calugareni. Invatasem sa lupt si sa ma rog singura. Am facut radioterapie, am trecut la ceaiuri din plante medicinale si la un regim alimentar vegetarian. S-au scurs apoi lunile, anii. La inceput mergeam des la spital, pentru verificarea periodica a sanatatii. Cu vremea, totul a intrat pe un fagas normal si am uitat de suferinte.
Desi sunt pensionata pentru limita de varsta, muncesc si in prezent 10-11 ore pe zi. Am fost salariata prin cumul - in ultimii cinci ani, reusind astfel sa-mi tin copiii la facultate. Sunt sanatoasa si nu iau nici un fel de medicamente. Din cand in cand, trec pe la parintele Daniel, pentru a-l vedea, a-i ura sanatate si pentru a-l ruga sa ma pomeneasca la slujbe. Eu cred ca vindecarea pe care bunul Dumnezeu ne-o daruieste prin rugaciunea preotilor si prin nevrednica noastra stradanie nu poate fi contestata numai pentru faptul ca a existat un accident nefericit, ca cel de la manastirea din Tanacu.
Nu este frumos, nici bine, sa-i batjocorim pe cei care se pun chezasi pentru sufletul nostru. Si sa nu facem afirmatii negative categorice, atunci cand este vorba despre credinta, divinitate si rau, caci cine se poate considera atoatestiutor si sigur in aceste domenii?
Inchei cu un fragment din Rugaciunea pentru binefacatorul tau: "Dumnezeule al iubirii, Tie iti sunt dator a multumi pentru dulcele sentiment al dragostei si al ocrotirii de care ma bucur. O, Cela ce esti izvorul tuturor bunatatilor, revarsa binecuvantarea si binefacerile tale peste robul Tau Daniil... Ingerul Tau cel bun sa-l insoteasca si sa-l pazeasca in toata viata lui, si dupa o viata lunga, plina de binefaceri si de fapte bune, sa se invredniceasca a dobandi bunatatile Tale cele fara de sfarsit, gatite pentru toti cei ce lucreaza virtutea. Amin".
P.S. Va trimit alaturat documente care certifica adevarul celor scrise. Am insa rugamintea ca, daca veti publica scrisoarea, sa folositi numai initialele numelui si prenumelui. Cu deosebita consideratie,
prof. M. A. - Suceava
"Sfantul Nectarie ii ajuta chiar si pe necredinciosi"
Va scriu aceste cateva randuri pentru a-mi respecta una dintre promisiunile facute Sfantului Nectarie, dar si pentru ca sper ca ele sa ajute si pe alti oameni deznadajduiti. Imi este greu sa explic ceea ce s-a intamplat exact... Nici acum nu am inteles foarte bine cum am ajuns in situatia aceea. Cert este ca persoana pe care eu o iubesc cel mai mult, persoana pentru care as face orice, avea probleme foarte grave care devenisera si problemele mele. Citisem despre Sfantul Nectarie si minunile sale in "Formula AS", mai auzisem si de la mama, asa ca m-am hotarat sa citesc si eu Acatistul. La doar cateva zile, Sfantul Nectarie a inceput sa ne dea semne. Problema nu era nici pe departe rezolvata, dar, usor-usor, lucrurile se miscau in directia sperata. Nici la ora aceasta situatia nu este rezolvata cu totul, dar sunt aproape sigura ca foarte curand se va fi incheiat cea mai urata perioada din viata noastra, perioada ce a durat mai mult de jumatate de an. Minunile pe care Parintele Nectarie le-a facut pentru noi nu au fost exact cele pe care le-am cerut eu; el a stiut mai bine cum trebuie sa se intample. Si mai incredibil pentru mine este faptul ca in aceasta perioada in care eu ma rugam pentru altceva, Sfantul Nectarie m-a ajutat si intr-o problema de sanatate, fara ca eu sa ii fi cerut. Pur si simplu, mergand la medic am observat ca situatia mea s-a ameliorat.
Ceea ce vreau eu sa le transmit din tot sufletul cititorilor dvs. este ca blandul Sfant Nectarie ajuta si pe cei care nu au o credinta curata, si pe cei care se indoiesc adeseori, asa cum sunt eu. Am citit mereu cum trebuie sa te rogi pentru a chema o minune, mi-am imaginat mereu ca trebuie sa ai un nivel foarte ridicat al spiritului si o inima pura, dar nu este neaparat asa. Sfantul Nectarie ii ajuta si pe cei nevrednici, ca mine, si pe cei care se indoiesc de ajutorul lui, chiar in momentul in care se roaga. Asa a fost firea mea mereu. Am cautat tot timpul, nu am fost in stare sa cred in ceva de-a gata, in ciuda faptului ca Dumnezeu mi-a dat nenumarate dovezi. Asadar, nu asteptati, nu va ganditi ca daca nu stiti sa va rugati sau ca daca nu aveti o credinta mare, Dumnezeu sau sfintii lui nu va ajuta. Pe mine, care ma indoiesc de orice si sunt adeseori nemultumita si nevrednica, pe mine, care nu am cine stie ce calitati sufletesti deosebite, pacatuiesc zilnic, si sunt, mai degraba, ciudata si vesnic nehotarata, egoista si de multe ori necredincioasa, si multe, multe altele, pe mine m-a ajutat... Concluzia la care am ajuns eu este ca nu trebuie sa astepti niciodata, trebuie sa ceri ajutorul chiar daca simti ca nu-l meriti sau chiar daca te indoiesti uneori ca ai de la cine sa-l primesti. Eu voi continua sa ma rog Sfantului Nectarie si nu numai lui, caci in acest timp am descoperit si alti sfinti minunati, precum Sfanta Parascheva sau Sfantul Mucenic Mina. Aceasta este marea minune pe care eu vreau sa o impartasesc cititorilor "Formulei AS". Nu va lasati dezarmati de gandul ca nu puteti sa va rugati foarte profund sau ca nu sunteti convinsi pana in adancul inimii, Sfantul Nectarie ii ajuta pana si pe necredinciosi!
SORINA
"Un miracol nesperat"
Cu aproximativ o luna in urma, ma aflam intr-o situatie extrem de deprimanta pentru mine. La sfarsitul lui septembrie hotarasem sa imi dau demisia din serviciul pe care il aveam, pentru ca, desi munceam enorm, nu eram apreciata deloc, fiind platita cu mult sub nivelul cuvenit (in privinta aceasta ma bazez pe parerea expertilor despre cat ar trebui sa castige cineva cu experienta, educatia si profesia mea). Si cum sunt pasionata de ceea ce fac si ma identific cu munca mea, faptul ca a trebuit sa renunt la serviciul respectiv m-a marcat puternic, cu atat mai mult cu cat situatia economica generala de aici se schimba constant din rau in mai rau, si ca sa gasesc un alt loc de munca ar fi fost, intr-adevar, nevoie de un miracol.
Dupa o luna de interviuri care nu s-au concretizat in oferte, dupa ce am auzit de mai multe ori acelasi refuz mascat, "stiti, desi intervievam candidati, probabil ca angajari vom face de-abia la anul", intr-o zi, din pura intamplare, am vazut cu coada ochiului niste marturii ale cititorilor "Formulei AS" (pe care o citesc on-line, pentru ca de peste doisprezece ani traiesc in Statele Unite) despre ajutorul pe care il dobandisera de la Sfantul Nectarie, de la vindecari de boli considerate incurabile si pana la gasirea unor slujbe bune sau a sufletului pereche. Drept urmare, am cautat pe Internet si am inceput sa citesc in fiecare zi acatistul Sfantului, implorandu-l sa ma ajute sa imi gasesc un serviciu. Am promis ca voi face un pelerinaj la moastele lui din Bucuresti si la cele din Grecia, cat de repede posibil, ca voi depune marturie despre ajutorul primit de la el, si am tinut post negru pe 9 noiembrie, cand este ziua Sfantului in calendarul ortodox. Rezultatul? Sfantul m-a ajutat! In conditiile in care un numar din ce in ce mai mare de americani isi pierd zilnic posibilitatea de a castiga o paine, eu am gasit un serviciu mult mai bine platit, intr-o industrie care pana acum a fost ferita de catastrofe. La fel de uimitor e si faptul ca serviciul cel nou reprezinta si o schimbare de directie pentru mine, inspre ceva care cred ca mi se potriveste mult mai bine, si ca oferta finala mi s-a facut chiar pe 9 noiembrie. Incredeti-va in Sfantul Nectarie! Dumnezeu il are la suflet. Rugati-va!
DIANA DOSPINESCU - New York, SUA
Icoane pictate de Ioan Iavorschi