Parcul National Retezat

Primul sanctuar al Naturii din Romania

Acum, la inceput de primavara, multi dintre iubitorii de drumetii isi fac trasee care sa-i duca in adancul naturii, cat mai departe de lumea dezlantuita. Unul dintre locurile pe care fiecare iubitor al muntelui, fie el si incepator, TREBUIE sa il viziteze este Parcul National Retezat, un paradis al naturii, binecuvantat de Dumnezeu prin frumusetile cu care l-a inzestrat.
Un munte in care superlativele se intrec in toate, fie ca vorbesti despre apele bogate, despre cele peste 20 de varfuri mai mari de 2000 m inaltime, despre zecile de lacuri alpine, despre padurile virgine si despre vietatile ce-l populeaza. Acest munte este Retezatul, identificat in unele izvoare cu Kogaion - muntele sfant al dacilor. Senzatia de rai pe pamant pe care o ai si astazi, in timp ce-i strabati vaile sau inaltimile, i-a facut acum mai bine de 70 de ani pe oamenii de stiinta, indeosebi pe eminentul profesor Alexandru Borza, de la Universitatea din Cluj, sa-si doreasca infiintarea in acesti munti a primului parc national al tarii, care s-a si nascut in 1935: Parcul National Retezat. Profesorul Borza nu a incetat niciodata sa numeasca Retezatul altfel decat "un monument sacru al naturii". Avand la inceput aproximativ 100 km2 (10.000 ha), suprafata parcului a fluctuat in timp intre 10.000 ha si 54.000 ha, in prezent, conform legii, Parcul National Retezat avand 38.138 ha. Cu toate ca, fiind o zona montana destul de mica, te-ai astepta la o relativa uniformitate, habitatele naturale ale parcului sunt deosebit de diverse, alcatuind un adevarat mozaic salbatic.Aici putem intalni pajisti alpine si subalpine pline de flori, tufarisuri pitice, ca cele de rododendron, azalee, merisor si afin, stancarii - mediu de viata pentru interesante grupe de plante si animale, jnepenisuri "impanate" cu cei mai frumosi zambri din Carpatii Romaniei, paduri de conifere boreale si subalpine, respectiv padurile de foioase montane, habitate acvatice, intre care faimoasele lacuri glaciare, sute de paraie si turbarii care te uimesc cu bogatia florei rare si a tufarisurilor de pe vaile raurilor. Retezatul face parte din Ecoregiunea Carpatica, considerata prin proiectul Global 200 al Fondului Mondial pentru Natura (World Wide Fund for Nature - WWF), ca avand statut de ecoregiune critic amenintata.
Padurile ocupa aproximativ 49% din suprafata parcului, 4800 ha din aceasta fiind considerata de catre specialisti padure virgina si cvasivirgina, o suprafata nemaiintalnita in alte parcuri europene. De curand, specialistii WWF si "Greenpeace" au gasit aici ultimul Peisaj Forestier Intact din Europa centrala si de sud.
Din pacate, intre astfel de minunatii s-a strecurat un nou tip de habitat, si anume, cel reprezentat de Lacul de acumulare Gura Apei, o "carie" urata, aparuta din megalomania unei epoci ale carei efecte ne impiedica sa fim, moralmente macar, la nivelul la care eram in momentul infiintarii parcului.

Flora

Retezatul este renumit prin diversitatea floristica, adapostind peste 1100 specii de plante superioare din cele peste 3450 cunoscute in Romania.Existenta, aici, a mai bine de o treime din flora Romaniei, este unul din motivele pentru care a fost declarat Parc National. La acestea se adauga un numar aproximativ egal de specii inferioare.
O simpla excursie in Retezat la sfarsitul lunii mai sau in iunie te face sa crezi ca toate florile muntilor si-au dat intalnire pe pajistile lui. Privirea iti fuge de la deditei la gentiane, de la rododendroni la azalee, iar daca esti destul de atent, observi ca florile mici ale orhideelor de aici concentreaza parca frumusetea celor mari, tropicale. Arbustii minusculi, ca cei de argintica, cu minunate flori albe cu opt petale, sau salcia pitica de doar 2-3 cm, martori ai timpurilor cand ghetarii sculptau minunatele vai ale Retezatului, te fac sa pui la indoiala botanica sistematica ce i-a incadrat intre plantele lemnoase.
Din pacate, florile Retezatului sunt amenintate, in anumite locuri, de pasunat, dar si de turistii care nu inteleg ca dragostea pentru plante nu se manifesta prin ruperea lor, ci prin pastrarea lor in amintire sau in imagini foto. De multe ori gaseam (in anii in care am avut cea mai frumoasa slujba din lume - biolog al Parcului National Retezat) pe carari buchete de flori ofilite, unele din acestea fiind reprezentantele unor specii rare.

Fauna

Datorita habitatelor sale foarte diverse, naturale, sau putin modificate de interventia umana, Parcul National Retezat adaposteste o fauna deosebit de bogata. Nevertebratele sunt reprezentate prin mii de specii, unele endemice. Bogatia si raritatea fluturilor de aici i-a facut pe specialistii europeni sa declare Lunca Berhinei din Parcul National Retezat "Zona de Importanta Lepidopterologica Europeana".

Pesti si broaste

Vertebratele au in Retezat reprezentanti din toate clasele intalnite in Romania. In apele numeroase de aici inoata 11 specii de pesti si o specie de chiscar. In anii '60-'70 ai secolului trecut, au fost introdusi in cateva lacuri din Parcul National Retezat pastravii de lac, Salmo trutta lacustris, subspecie neindigena, adusa din Alpi. Cercetatorii considera ca aceasta subspecie a fost unul dintre factorii care au cauzat scaderea populatiilor de amfibieni ce utilizeaza ca locuri de inmultire lacurile glaciare. Iata inca o dovada a faptului ca amestecul omului in natura, chiar daca este facut cu buna intentie, aduce mari prejudicii. Cu toate acestea, amfibienii sunt reprezentati prin 11 specii, mai mult de jumatate din numarul de specii de amfibieni intalnit in Romania. Broastele, salamandrele si tritonii intalniti aici in numar mare arata ca poluarea nu are nimic in comun cu Retezatul.
Dintre cele noua specii de reptile, doar una este periculoasa pentru vizitatori, si anume, vipera comuna (Vipera berus). Cu toate ca s-au semnalat foarte putine cazuri de muscaturi de vipera in zona, acestea sunt de cele mai multe ori omorate de turisti si ciobani. Vipera cu corn, citata in majoritatea lucrarilor in care se fac specificari despre Retezat, nu a fost gasita pana in prezent.
Pasarile sunt bine reprezentate in Retezat, acesta fiind declarat si "Arie de Importanta Avifaunistica". Specii montane si alpine rare ca acvila de munte (Aquila chrysaetos), reprezentata si pe sigla parcului, acvila tipatoare mica (Aquila pomarina), soimul calator (Falco peregrinus), cocosul de munte (Tetrao urogallus), buha (Bubo bubo), cucuveaua pitica (Glaucidium paserinum), minunita (Aegolius funereus), ciocarlia urecheata (Eremophila alpestris), fluturasul de stanca (Tichodroma muraria) aduc bucurie fiecarui iubitor de pasari. Din pacate, un gol dramatic a fost lasat prin disparitia, acum cateva decenii, a celor patru specii de vulturi si in special a zaganului, emblema de altadata a Retezatului.
Mamiferele Retezatului, care aici nu se numesc vanat, reprezinta peste 23% din mamiferele terestre ale Europei.
Parcul ofera conditii pentru supravietuirea celor mai importante dintre carnivorele mari europene: lupul (Canis lupus), ursul (Ursus arctos) si rasul (Lynx lynx). De asemenea, se intalnesc in parc ierbivore mari cum sunt capra neagra (Rupicapra rupicapra), cerbul (Cervus elaphus) si capriorul (Capreolus capreolus) si care alaturi de mistret (Sus scrofa) alcatuiesc prada carnivorelor mari.
Carnivorele de mai mici dimensiuni, cum sunt pisica salbatica (Felis silvestris) si mustelidele, gasesc in diversele habitate ale parcului micromamifere care le asigura o parte din hrana.
Pesterile din Retezatul Calcaros sunt folosite de ursi pe timpul iernii, iar liliecii gasesc aici conditii bune pentru hibernare sau pentru coloniile de nastere din timpul verii. In Parc au fost identificate 13 specii de lilieci, printre care Rhinolophus ferrum-equinum, Vespertilio murinus si Pipistrelus pigmaeus.
Raurile bogate in peste sunt adevarate "restaurante" pentru vidrele (Lutra lutra) atat de rare in alte parti.
Din pacate, chiar acum, cand varsta-i venerabila ne-ar indemna sa-i asiguram o "batranete" cat mai linistita, Parcul National Retezat trebuie sa faca fata unor amenintari din partea oamenilor insetati de castiguri.Vanatoarea, fie ea legala sau nu, exploatarea padurilor, atitudinea unor turisti si, mai ales, amenajarile hidrotehnice prin care importante rauri de pe fata nordica vor fi captate pentru a rezolva o greseala de proiectare a lacului de acumulare Gura Apei sunt pe cale sa distruga una dintre putinele zone salbatice care a mai ramas in Europa.
Administratia Parcului National Retezat face eforturi deosebite pentru a putea arata Europei ceea ce aceasta a pierdut prin nesabuinta oamenilor. De altfel, putem afirma ca Retezatul a intrat in Europa cu putin inaintea Romaniei. In 2004, a fost declarat al cincilea parc national european si primul din Romania care a primit certificarea PAN Parks, o retea a parcurilor nationale de elita din Europa. Aceasta recunoastere este urmarea impletirii dintre valorile naturale deosebite ale Retezatului si modul profesionist de gospodarire.
Vorbind de administratia acestui parc, imi aduc aminte de timpurile cand am cunoscut si am avut norocul de a lucra impreuna cu oamenii minunati de aici, si vreau sa le multumesc acum pentru ca exista si au grija de Retezatul meu drag, cu dragoste si efort nestiut de cei ce vin aici doar in vizita.
Voi incheia cu vorbele cu care inginerul silvic si ornitologul S. Pascovschi isi incheia articolul "Prin Retezat", scris intr-un ziar timisorean in 1939: "Vizitati Retezatul. E poate o excursie obositoare. Totusi nu veti regreta. Veti avea prilej sa aruncati o privire intr-o lume din povesti. Va veti intoarce fermecati de tainele muntilor, ce vi se vor desvalui pentru o clipa, si mult timp va veti intreba, ca si mine: le-am vazut intr-adevar? Sau a fost numai un vis?..."
Acum, aceste vorbe sunt inca de actualitate, dar peste alti 69 de ani, vor mai fi? Depinde doar de noi!
(Fotografiile autorului)