La o prima aruncare de ochi, din perspectiva mea, de meloman "inrait", pot spune ca este prea multa muzica romaneasca contemporana. Bugetul, aproape dublu fata de editiile precedente, se ridica (conform unor surse neoficiale), la 7,2 milioane euro, in conditiile in care prezentele artistice de varf sunt mai putine ca anul trecut. Suntem foarte bucurosi sa regasim numele unor artisti si formatii de talie mondiala, care vor echilibra, cu siguranta, balanta: violonistii Maxim Vengerov si Pinchas Zukerman, tenorul Jose Cura, pianistii Martha Argerich si Evgeny Kissin, dirijorii Sir Colin Davis, Michel Plasson, Valery Gergiev, Charles Dutoit si Christoph Eschenbach, Compania de Balet Maurice Bjart, London Symphony Orchestra, Filarmonica din Dresda, Filarmonica din Munchen.
Festivalul propune un program foarte dens, cu multe concerte, unele in cascada, incat melomanii adevarati trebui sa alerge de la un concert la altul, de la Teatrul National la Sala Palatului, sau de la Sala Palatului la Ateneu.
Concomitent cu Festivalul, se desfasoara si Concursul International George Enescu, organizat pe trei sectiuni: pian, vioara si compozitie. Presedintii sectiunilor sunt: Jurger Mazer Josten (pian), Alberto Lysy (vioara) si academicianul Stefan Niculescu (compozitie). Valoarea premiilor pentru fiecare sectiune este cuprinsa intre 5.000 si 15.000 euro. Prezentarea laureatilor si Concertul castigatorilor premiilor I vor avea loc intr-o Seara de Gala, pe 9 septembrie 2007, in cadrul programului Festivalului International "George Enescu".
Organizat de Guvern, Festivalul are drept coproducatori Tvr-ul, Radiodifuziunea Romana, Primaria Bucurestiului si Ministerul Culturii si Cultelor. Directorul artistic al Festivalului este compatriotul nostru, Ioan Holender.
Festivalul a pus in lumina, inca de la prima editie din 1958, personalitatea si creatia enesciana. Evenimentul a devenit, pentru multe decenii, unicul prilej de a-i vedea la Bucuresti pe cei mai valorosi artisti ai lumii. Din pacate, la aceasta editie nu s-a pastrat ceea ce devenise o traditie, si anume, prezentarea operei "Oedipe", lucrare pe care Enescu o considera cea mai importanta creatie a sa. Capodopera enesciana este omisa pentru prima oara in istoria de cinci decenii a Festivalului.
In perimetrul aflat in Piata Revolutiei, intre Ateneul Roman, Biblioteca Centrala Universitara si Palatul Regal, functioneaza pe durata Festivalului asa-numita "Piata a Festivalului", unde sunt programate concerte, recitaluri, expozitii de pictura, lansari de carte, filme etc. Participa, alaturi de artisti deja consacrati, elevi si studenti ai liceelor si academiilor de muzica.
Daca nu aveti un cont, va puteti inregistra 
